Festivalul va avea loc la Bruxelles și la Paris și este organizat cu sprijinul Ambasadei României în Franța, Ambasadei României în Regatul Belgiei, Ministerului de Externe ­ Departamentul pentru Românii de Pretutindeni și cu sprijinul Institutului Cultural Român.

 

Locurile de desfășurare a festivalului sunt, între altele, Cripta Puțului (Biserica Saint-Sulpice, Paris), Institutul Cultural Român din Paris, Abbay de la Cambre (Bruxelles), Bibliotheca Wittockiana (Bruxelles), Teatrul Marni (Bruxelles), Biserica Ortodoxă Română Sf. Nicolae (Bruxelles).

Evenimentul cuprinde o serie de manifestări, precum conferințe, concerte de muzică clasică și tradițională, expoziții de pictură și sculptură, proiecții de film, recitaluri de poezie, spectacole, toate acestea cu participarea unor importante personalități  din domeniul artistic, etnologic, teologic. Printre invitații acestei ediții se numără Gheorghe Zamfir, Grigore Leșe,  academicianul Eugen Simion, actrița Maria Ploae, regizorul, scenaristul și producătorul Nicolae Mărgineanu, etnomuzicologul Costin Moisil, teologul și antropologul Costion Nicolescu, sculptorița și pictorița Silvia Radu, pictorița Milița Sion, actorul basarabean Vasile Butnaru. Va fi prezent și actorul american convertit la Ortodoxie Jonathan Jackson, care împreună cu soția sa actrița Elisa Jackson, va susține conferința cu tema ''Despre plinătatea vieții în Hristos și misiunea Bisericii Ortodoxe în lume''.

Festivalul va debuta joi la Paris, la Biserica Saint Sulpice, cu un cuvânt de deschidere al IPS Mitropolit Iosif, după care va urma conferința cu tema ''Misiunea preotului și a parohiei în societatea zilelor noastre'', susținută de părintele Nicolae Tănase, ''tatăl'' celor peste 300 de copii îngrijiți la Valea Plopului, și conferința actorilor Jonathan și Elisa Jackson. Seara de Gală a Festivalului va avea loc joi seara la sediul Ambasadei României la Paris, în prezența IPS Mitropolit Iosif. Programul cuprinde un concert de muzică medievală și veche românească al grupului franco-român Ô-ARTA, cu participarea actorului Jonathan Jackson.

Festivalul va continua vineri la Bruxelles cu un concert susținut la Abbaye de la Cambre de maestrul Gheorghe Zamfir, urmând ca sâmbătă să aibă loc o serie de manifestări la Biblioteca Wittockiana din capitala belgiană. Printre acestea figurează conferința ''Cultura cultului și cultul culturii'', o conferință — eseu de nuanță teologică, despre o relație în dificultate în societatea românească, ce va fi susținută de Costion Nicolescu, doctor în teologie și cercetător științific în cadrul Muzeului Țăranului Român din București, și de părintele Cyrille de la Mănăstirea Chevetogne (Belgia). Tot la Biblioteca Wittockiana este programată o conferință despre muzicile tradiționale la care au fost invitați etnomuzicologul Costin Moisil și muzicienii transilvăneni Emil Mihaiu si Zenu Oliver Zanc. Vor urma un recital de poezie al actriței Maria Ploae și proiecția filmului documentar ''Amfiteatre și închisori — Un psiholog în temnițele comuniste'', în prezența regizorului Nicoale Mărgineanu. Criticul și istoricul literar Eugen Simion va susține vineri după-amiaza, în același loc, conferința ''Eugen Ionescu și Emil Cioran — un credincios necredincios și un necredincios credincios'', ziua urmând să se încheie cu un concert al lui Grigore Leșe.

 

Duminică, la reședința mitropolitană din Paris, după Sfânta Liturghie ce va fi oficiată de PS Marc Nemțeanul, este prevăzută o serbare câmpenească cu bucătărie tradițională românească, în timp ce la Bruxelles, după Sfânta Liturghie Arhierească oficiată de IPS Iosif, la Biserica Ortodoxă Sfântul Nicolae va avea loc vernisajul a două expoziții — ''Grădina cu îngeri. In memoriam Dan Hăulică'', a artistei Silvia Radu, și ''Pământ și Cer'', a pictoriței Milița Sion. Ziua de duminică va continua la Bruxelles cu spectacolul ''Lacrima Basarabiei — Grigore Vieru'', susținut la Teatrul Marni de actorul basarabean Vasile Butnaru, și se va încheia cu un concert al grupului Les Violons de Bruxelles.

 

Festivalul ''Din dragoste pentru frumos'' a debutat în anul 2011, din inițiativa Sectorului cultural al Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Europa Occidentală și Meridională, cu susținerea nemijlocită a ÎPS Mitropolit Iosif. Ca și la edițiile precedente, Mitropolia și-a propus și în 2015 să dedice câteva zile frumosului și frumuseții, sub auspiciile unor întâlniri artistice majore, spre bucuria și îmbogățirea spirituală a celor ce vor fi prezenți.

Ca în fiecare an, în organizarea manifestărilor festivalului, organizatorii se sprijină pe tematica de reflecție propusă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, iar anul acesta tema este misiunea parohiei și a mănăstirilor. O temă care, după cum se spune în textul de prezentare a festivalului, ''pare să fie în convergență cu numele generic al Festivalului, 'De dragul frumosului', întrucât una dintre misiunile prime ale Bisericii, prin urmare a parohiei și a mănăstirilor, aceasta este: propovăduirea Frumuseții care va mântui lumea, cu alte cuvinte a lui Hristos și a învățăturii Sale''.

În acest spirit, personalitățile invitate vor încerca să propovăduiască frumosul și astfel să împărtășească din bucuria și dragostea lor, așa cum reiese și din mărturiile făcute pentru AGERPRES de câțiva dintre cei care vor fi prezenți la acest festival.

Gheorghe Zamfir — ''Atunci când țin naiul în mână este ca și când aș ține o psaltire sau o rugăciune sfântă''.

Silvia Radu — ''Îmi doresc ca Grădina cu îngeri care a pornit spre Bruxelles să poarte pe aripile îngerilor tot parfumul, farmecul și jertfelnicia poporului roman, prin grădinile, peisajele ce se vor arăta acolo și chipurile martirilor din închisorile comuniste și de la Revoluția din 1989''.

Milița Sion — ''Este importantă și lăudabilă această manifestare pe care o organizează Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale și Meridionale. Merg acolo cu câteva lucrări din ciclul 'Pământ și cer' și aproape toate lucrările ce vor fi expuse au ca temă orizontul ca simbol grafic al hotarului între lumi, misterul prezent și ascuns pretutindeni și mai ales trecerea dincolo — drumul spre lumină''.

Mărturii revelatoare sunt și cele făcute de Grigore Leșe și artistul american Jonathan Jackson pentru Apostolia TV, televiziunea web a Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale.

Grigore Leșe — ''Anul acesta merg la Bruxelles și acolo am un spectacol în care o să prezint o lume spirituală deosebită, cu o dimensiune specială. Mi-este drag să merg acolo, pentru că întâlnesc oameni de bizuială și, de fiecare dată, pot să spun o poveste. Este nevoie să spunem aceste povești în Europa , pentru că, acum, mai mult ca niciodată, țările europene își caută identitatea. ...Trăim, din păcate, într-o lume confuză și lumea aceasta derutează scara valorilor. Avem nevoie de oameni de mare valoare, de oameni de spirit, oameni care să-și caute duhul blândeții și duhul sfânt dinlăuntrul lor. Cu alte cuvinte, mă duc acolo să ard pentru cultura tradițională din România, mă duc acolo să-mi desfac baierele inimii și să plinesc în inima mea''.

Jonathan Jackson — "Ce este dragostea? Scripturile ne spun că Dumnezeu este dragoste, iar dragostea este răbdătoare, blândă, nu este lăudăroasă, arogantă. Patronul meu spiritual, Sfântul Ioan Teologul, a scris în una din epistolele sale că așa știm ce este dragostea: Iisus Hristos a renunțat la El pentru noi și a murit pentru noi pe Cruce. În cele din urmă, asta înseamnă că dragostea nu este o idee abstractă, ci o relație și o comuniune cu Sfânta Treime. Dragostea este personală, dragostea ne strigă pe fiecare pe numele său. După cum știm, perii capului nostru sunt toți numărați și Dumnezeu este mai aproape de noi decât tot aerul pe care îl respirăm".

Aceste mărturii și întâlnirile ce vor avea loc în cadrul Festivalului ''Din dragoste pentru frumos'' stau sub semnul faptului că ''frumusețea este o condiție a bunei viețuiri, în tot ce înseamnă ea, de la gândire la făptuire, de la făptuire la contemplare'', după cum se mai spune în prezentarea de pe site-ul Mitropoliei. ''O condiție a ajungerii la asemănare cu Dumnezeu, la îndumnezeire. Căzut din frumusețea paradisiacă, omul se poate întoarce la ea lucrând întru înfrumusețarea sa și a lumii. Lucrul acesta poate fi împlinit numai pe calea spiritului. Omul îndumnezeit este un om frumos. Întru asemănarea cu Dumnezeu omul trebuie să fie cu necesitate, într-un fel sau altul, creator de frumos''.

 

Sursa: Agerpres