Serghei Șoigu într-o discuție cu Vladimir Putin la Kremlin
Avertismentul ar trebui să fie un duș rece pentru mințile înfierbântate de pe Dâmbovița care încă nu au renunțat la aventura periculoasă din Ucraina.
Serghei Șoigu, fost ministrul al Apărării, actualmente secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei, a lansat un avertisment serios la adresa statelor europene care vor să trimită „trupe de pace” în Ucraina.
Într-un interviu pentru TASS, oficialul rus s-a referit la planurile „coaliției voluntarilor” din câteva țări europene, membre NATO, de a trimite trupe la sol în Ucraina, sub pretextul „menținerii păcii”:
„Politicienii rezonabili din Europa înțeleg că punerea în aplicare a acestui scenariu poate duce la o confruntate directă între NATO și Rusia sau chiar la declanșarea celui de-Al III-lea Război Mondial.”
Șoigu a precizat:
„Ar fi mai corect să numim aceste trupe invadatori sau ocupanți. Pentru că ar fi trupe din acele țări NATO față de a căror prezență Rusia s-a opus chiar înainte de operațiunea militară specială.”
El a adăugat că „pacificatorii” nu ar fi de fapt neutri, ci ar susține în realitate „regimul nazist de la Kiev”, „persecuțiile împotriva creștinilor ortodocși” și „campania de privare a populației rusofone din Ucraina de a-și vorbi limba maternă și de a-și păstra cultura și tradițiile”.
Cu alte cuvinte, ar fi priviți de Moscova drept inamici.
„Aceasta nu ar fi o veritabilă misiune de menținere a păcii”, a conchis secretarul Consiliului rus de Securitate. Este și motivul pentru care „adevărata majoritate globală a arătat puțină dispoziție pentru a se alătura unor inițiative similare de «menținere a păcii»”.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Și să mai înțeleagă că „izvorul bunăstării” este numai munca, munca apăsată și ordonată, și nu „încârdășirea” cu „clanurile mafiote” și cu „escrocii planetari”, oferindu-le „carnea de tun” necesară ambițiilor lor expansioniste.
Iar cu „armatele străine”, ar trebui să știe și singuri că, sub orice pretext ar veni, vin doar pentru propriile interese, și nu pentru cele ale poporului, de care se vor fi convins cât de mult le pasă.
--------
În ce ne privește pe noi : în România, nu mai e nimeni în măsură să-i întrebe pe „ai noștri conducători”, în baza a ce Angajamente, Convenții, Tratate etc. ne vâră în astfel de „combinații”? Care ne sunt Obiectivele Politice, într-o astfel de aventură? Când și cum au fost stabilite ? Cine ne va informa despre consecințele la care expunem prin angajarea ”liber dispusă” în astfel de acte militare? În împrejurarea că ajungem, „liber consimțit”, într-un Război : NOI, ce garanții de Securitate am mai avea? Mai putem conta pe „NATO” și pe „Art. 5”?
… Iar „interimarul” nostru, dacă tot de simte atât de „plin” cât să ne târască în astfel de aventuri : nu se simte cu nimic dator să explice Poporului cum e cu acest ”liber dispus” (ex. dc. este recunoscut în dreptul internațional), oferind, între altele, și răsunsuri unor astfel de întrebări ?