Avram Fițiu: Mai putem salva satul românesc? În fața crizei sanitare perpetue, orașul sau satul este soluția cea mai sănătoasă?

De Prof. Avram Fițiu  /  

ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Trăim vremuri grele, în care crizele se succed. În starea de urgență din primăvara anului 2020 mai vedeai pe stradă doar două categorii de oameni: jandarmi și angajați în firme de delivery. Dacă ieri mai visam că pandemia se termină, mâine va trebui să ne obișnuim cu ideea de criză pandemică permanentă.

Criza sanitară antrenează o criză economică. Criza economică antrenează o criză financiară. La orizont se pregătește criza climatică care are multe legături cu criza demografică. Criza ideologică vine și pune și ea capac celorlalte.

În aceste condiții ar fi bine ca satul românesc să se pregătească pentru a primii orășenii, categoria cea mai afectată de aceste crize.

O firmă de delivery cu mâncare țărănească în fiecare sat din România ar fi un răspuns adecvat acestor crize pe care le trăim. Ar putea reporni o economie țărănească aflată astăzi în letargie din lipsă de piață. Ar putea oferi un mod de viață corect pentru românii ce se vor întoarce din bejenia spaniolă, italiană, etc.. forțați de noua arhitectură socială a Europei.

De ceea ce fugi, nu scapi spune o vorbă din bătrâni.

În fața globalizării satul sau orașul este un refugiu mai sigur?

În fața crizei sanitare perpetue, orașul sau satul este soluția cea mai sănătoasă?

În fața crizei economice, financiare, alimentare, etc.., tot satul îți rămâne frate ca ultimă soluție.

Civilizațiile rurale se nasc și mor, deși noi românii muritori de rând, ne comportăm ca și cum ele ar fi veșnice. Satul românesc este pe moarte, trăindu-și ultimele clipe fără măcar să fie conștient de asta. În țările vest-europene, acest lucru s-a întâmplat în ultimii 60-70 ani, iar unii dintre români sunt tentați să vadă în asta o formă de progres. Tradiția, ca stâlp de rezistență a satului în fața globalizării, este hulită deopotrivă de comuniști (deghizați astăzi în neomarxiști liberali ca nouă filosofie a marxismului cultural), respectiv de capitaliștii veritabili neoliberali. Dacă pe comuniști i-am înțeles că au urât tradiția ca formă de rezistență a țăranului român împotriva colectivizării (și implicit ca formă de conservare a pământului), ura capitalistului împotriva țăranului și a tradiției se manifestă la fel, ca o acoperire pentru furtul (legal sau ilegal) al pământului acestuia prin tehnici mai sofisticate (Fermier activ, Cod silvic modificat în interesul acestora, Legea pajiștilor etc…).

În atare condiții, satul românesc și-a pierdut elementele de forță care constituiau odinioară mecanismele de rezistență și conservare a ultimei civilizații rurale din Europa. La ce ar mai folosi conservarea unei astfel de lumi țărănești, se întreabă unii, când ea este sinonimă cu fenomenele paseiste. Un răspuns posibil se poate vedea astăzi în țările vest-europene, care, în ultimii 2 ani sunt răvășite complet de valul islamic cuplat cu epidemia, în fața cărora rezistă cu greu doar acele regiuni care au conservat cel mai bine tradiția țărănească și spiritul de rezistență în fața furtunii (Corsica, Sardinia, Andaluzia).

Revenind la satul românesc care se găsește în profundă agonie socială, cu reperele fundamentale pierdute sau dezechilibrate, în acest articol vom încerca să construim o fotografie culturală, socială și economică a uneia dintre soluțiile salvatoare ale acestuia, și anume, nunta țărănească tradițională ca soluție pentru epidemie și globalizare.

Nunta țărănească a avut dintotdeauna multiple dimensiuni pentru țăranul român: de natură economică, socială și culturală.

Cum poate nunta tradițională țărănească să reprezinte o soluție economică salvatoare pentru satul românesc?

• Se pot face economii financiare mari prin îmbrăcămintea tradițională ce trebuie scoasă din lăzile de zestre sau relansând afaceri de artizanat tradițional în satul românesc;
• Se pot face economii financiare mari prin creșterea vițeilor, porcilor, păsărilor necesari pentru furnizarea cărnii de pe masa nuntașilor (evitându-se îmbolnăvirea nuntașilor cu carne chimizată din supermarket);
• Se pot face economii financiare mari prin furnizarea de brânzeturi din producția proprie;
• Se pot face economii financiare mari prin cultivarea de cereale pentru pâinea de pe masa nuntașilor (evitându-se îmbolnăvirea nuntașilor cu pâine chimizată din supermarket);
• Se pot face economii financiare mari prin cultivarea de plante și arbori ornamentali specifici (Buxus etc…) pentru împodobirea steagului, caselor mirilor și a căminului cultural;
• Se pot face economii financiare mari prin furnizarea de ulei și oțet din producția proprie;
• Se pot face economii financiare mari prin cultivarea de legume (evitându-se îmbolnăvirea nuntașilor cu legume chimizate din supermarket);
• Se pot face economii financiare mari prin furnizarea de siropuri și sucuri din producția proprie;
• Se pot face economii financiare mari prin utilizarea caleștilor proprii (pentru cei ce au conservat aceste atelaje);
• Se pot face economii financiare mari prin producția proprie de țuică (evitându-se îmbolnăvirea nuntașilor cu țuică botezată din supermarket);
• Se pot face economii financiare mari prin furnizarea de murături din producția proprie;
• Se pot face economii financiare mari prin producția vinului propriu (evitându-se îmbolnăvirea nuntașilor cu vin chimizat botezat din supermarket);
• Se pot face economii financiare mari prin realizarea nunții în căminul cultural sau corturi de evenimente;
• Se pot crea venituri mari prin invitarea de turiști la aceste evenimente;
• Prin revenirea la întrajutorare se pot face economii importante la construcția caselor tinerilor căsătoriți;
• Se revine la utilizarea calului în gospodării, element esențial în echilibrul economic al unei ferme țărănești (tendință observată astăzi în regiuni viticole celebre precum Bordeaux din Franța sau Barolo din Italia).

Cum poate să reprezinte nunta tradițională țărănească o soluție socială salvatoare pentru satul românesc?


• Nunta țărănească tradițională poate reprezenta baza reconstruirii de entități economice și sociale în satul românesc (noi familii ce se așează în sat);
• Nunta țărănească tradițională poate reprezenta baza reconstrucției unei coeziuni sociale într-o societate din ce în ce mai divizată (întrajutorare cu ouă, păsări etc…);
• Nunta țărănească tradițională poate reprezenta baza revenirii în țară a milioane de români plecați în bejenie prin țări străine;
• Se reconstruiesc activitățile socio-economice din jurul cuptorului de pâine;
• Se revine la producția de poame uscate din jurul bujdeiului, ca o formă de socializare;
• Se revine la organizarea socială a stânei ca formă de socializare și echilibru în lumea satului;
• Se revine la o socializare necesară din jurul culesului viei și a preparării vinului;
• Se revine la o socializare necesară în jurul culesului fructelor și a preparării țuicii;
• Se revine la o socializare necesară în jurul recoltei cerealelor (grâu, porumb);
• Se relansează o creștere a natalității în satul românesc (vezi cazul țăranului: miri francezi sau germani care își jură la nuntă că vor face cel puțin 3 copii).

Cum poate nunta tradițională țărănească să reprezinte o soluție culturală (cuplarea nunții cu evenimente agroculturale) salvatoare pentru satul românesc?

• Se pot relansa astfel evenimente agroculturale precum Măsurișul;
• Se pot relansa astfel evenimente agroculturale precum Dragobetele;
• Se pot relansa astfel evenimente agroculturale precum Sânzienele;
• Se pot relansa astfel evenimente agroculturale precum Tânjeaua;
• Se pot relansa astfel evenimente agroculturale precum plecarea oilor în munte de Sfântul Gheorghe;
• Se pot relansa astfel evenimente agroculturale precum coborârea oilor din munte de Sfântul Dumitru;
• Se pot relansa astfel evenimente agroculturale precum Festivalul Strugurilor;
• Se pot relansa astfel evenimente agroculturale precum Festivalul Cireșelor;
• Se pot relansa astfel evenimente agroculturale precum Festivalul Verzei;
• Se pot relansa astfel evenimente agroculturale precum Festivalul Țuicii;
• Se pot relansa astfel evenimente agroculturale precum Festivalul Cartofului..
Donează pentru ActiveNews!

ActiveNews nu a primit niciodată altă publicitate decât cea automată, de tip Google, din care o îndepărtăm pe cea imorală. Aceasta însă nu ne asigură toate costurile.

Ziarele incomode sunt sabotate de Sistem. Presa din România primeste publicitate (adică BANI) doar în măsura în care este parte a Sistemului sau/și a Rețelei Soros. Sau dacă se supune, TACE sau MINTE.

ActiveNews NU vrea să se supună. ActiveNews NU vrea să tacă. ActiveNews NU vrea să mintă. ActiveNews VREA să rămână exclusiv în slujba Adevărului și a cititorilor.

De aceea, are nevoie de cititorii săi pentru a supraviețui așa cum este acum. Dacă și tu crezi în ceea ce credem noi, te rugăm să ne sprijini să luptăm în continuare pentru Adevăr, pentru România!
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
RO02BTRLRONCRT0563030301 (lei)
RO49BTRLEURCRT0563030301 (euro)

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook
ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews


Pentru știri necenzurate
abonează-te acum!

Este gratis și poți anula oricând abonarea.

ActiveNews România. Caută pagina noastră și pe Telegram.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România
Top 5 autori
VideoNews

Cum reușim să păstrăm noua generație pe linia de plutire? Răspund: Gabriela Alexandru și Iulia Țoța - NOUA EMISIUNE ActiveNews - Starea de Libertate. Transmisie VIDEO

Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.

Comentarii (1)
  • Orizont 24.10.2021 19:40
    Multumim pentru aceste informatii care dau directia . Am senzatia ca romanii INCA nu s-au dezmeticit ... Urmaresc acum o transmisie de la un centru de vaXXinare "in tramvai" si ma cutremur cat de imbecili si manipulati sunt unii oameni - Niste romani adevarati se chinuie sa-i lamureasca despre drepturile lor si despre riscurile serului experimental .
Ultima oră

13:00

Date Eurostat: UE a primit 5,1 milioane de migranți în 2022. Câți au ajuns în România

12:30

Bătaie cu Bălegar între Washington și Moscova

12:06

Tucker Carlson: Medicii care au recomandat vaccinul anticovid ar trebui să-și ceară scuze - VIDEO

11:30

Imagini șocante din Gaza: Soldații israelieni ucid civilii, îi îngroapă cu excavatoarele, apoi se joacă cu lenjeria intimă a femeilor

10:41

Biden l-a numit din nou "măcelar" pe Putin

10:21

România e declarată de Putin țintă militară legitimă

09:39

Ion Cristoiu: Coaliția vede în alegerile pe București o demonstrație a unității sale

09:24

Explozie la Rafinăria Petromidia. A fost activat planul roșu

09:14

Iulian Capsali: PRIMUL candidat cert la președinție este Răzvan Constantinescu, care și-a făcut publică intenția în emisiunea doamnei Anca Alexandrescu

08:42

Fondatorul FTX, Sam Bankman-Fried, condamnat la 25 de ani de închisoare

08:20

Alertă în Brăila! O dronă militară s-a prăbușit la 15 km de oraș: ”Scotea un sunet ciudat, puternic” - VIDEO

00:15

29 martie: Sfântul Mucenic Marcu, episcopul Aretuselor și Chiril, diaconul

23:30

28 martie: Sfântul Cuvios Ilarion cel Nou, egumenul Pelechitului, Sf. Irodion, ucenicul Domnului și Sf. Ștefan Mărturisitorul, făcătorul de minuni

23:00

La Mănăstirea Paltin – Petru Vodă, maicile adună plante medicinale și le transformă în leacuri pentru lume. Cum puteți comanda - Reportaj VIDEO excepțional

21:50

A apărut revista „Familia Ortodoxă”, numărul din aprilie - Tema numărului: De ce suntem dezbinați? - FOTO