11 octombrie este data la care, în 1754, episcopul Petru Pavel Aron a emis decretul de înființare, la Blaj, a primelor școli sistematice în limba română. Pe 11 octombrie, conform unei legi adoptate de Parlamentul României in 2014, în România este Ziua Școlii Ardelene, marcându-se astfel inaugurarea primelor școli cu predare în limba română din Transilvania. Manifestarea are caracter național, fiind o sărbătoare publică, dedicată omagierii rolului fundamental al ideilor culturale și politice promovate de mișcarea cunoscută sub numele de Școala Ardeleană.
Reprezentanții de marcă ai Școlii Ardelene au fost Petru Maior, Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Ion Budai Deleanu.
Școala Ardeleană a fost o importantă mișcare culturală generată de unirea Mitropoliei românilor ardeleni cu Biserica Catolică, act în urma căruia a luat naștere Biserica Româna Unită cu Roma, Greco-Catolică. Școala Ardeleană a contribuit nu numai la emanciparea spirituală și politică a românilor transilvaneni, ci și la a celor de peste munți. Unul din documentele cele mai importante elaborate îl constituie petiția Supplex Libellus Valachorum (1791, 1792), adresată împăratului romano-german Leopold al II-lea, pentru recunoașterea națiunii române ca parte constitutivă a Marelui Principat Transilvania.
O altă realizare a Școlii Ardelene a fost introducerea grafiei latine în limba romană, în locul scrierii chirilice, și tipărirea primului dicționar cvadrilingv al limbii române, Lexiconul de la Buda.
Deviza Școlii Ardelene a fost "Virtus Romana Rediviva” (prescurtat V.R.R.), care îndemna la renașterea vechilor virtuți ostășești, în lupta pentru drepturi naționale, pentru limba și credința străbună, pentru unirea tuturor românilor într-o singură țară.
La 11 octombrie 1754 este ziua in care, la Blaj, Episcopul Petru Pavel Aron a emis decretul de infiintare a primelor școli sistematice și moderne din istoria românilor, „fântânile darurilor”, cum le-a numit ctitorul lor, spunând: „Școala de obște va fi a tuturor, de toată vârsta, de cetățenie, de cântare și de scrisoare, nici o plată de la ucenici așteptându-se”.
Cele mai importante lucrări publicate de reprezentanții Școlii Ardelene sunt: Istoria și întâmplările românilor de Samuil Micu Klein, Hronica românilor și a mai multor neamuri de Gheorghe Șincai, Istoria pentru începutul românilor în Dachia de Petru Maior, De originibus populorum Transylvaniae de Ion Budai-Deleanu, Elementa linguae daco-romanae siva valachicae de Samuil Micu Klein (în colaborare cu Gheorghe Șincai,
Samuil Micu a elaborat prima gramatică românească tipărită și prima editată cu caractere latine). Istoricii Școlii Ardelene au jucat un rol important în acumularea dovezilor pentru susținerea egalității în drepturi a românilor din Transilvania cu celelalte națiuni ale Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană.
Studiile lor au urmărit să dovedească latinitatea limbii române, și originea nobilă a poporului român. Membrii Școlii Ardelene au pus problema adoptării alfabetului latin în locul celui chirilic, în ciuda unor idei exagerate (se propunea o ortografie etimologică și se cerea eliminarea elementelor nelatine din limbă). Trăsătura fundamentală a Iluminismului Școlii Ardelene constă în solida argumentație istorică, filologică și demografică a latinității românilor care erau demni de drepturile spirituale, politice și sociale ale „națiunilor" transilvănene.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Iar spre dreptate și adevăr, articolul ar tb ca să menționeze, că episcopul respectiv era de confesiune greco-catolică sau uniată. Ceea ce Prima școală românească din Brașov nu era, deoarece pe atunci încă nu existau uniați!
iar ultima frază a articolului, cu ”soliditatea” îmi pare trasă de păr. Fără a nega contribuția Școlii Ardelene la emanciparea românilor din Ardeal, tb totuși ca să rămânem cu picioarele pe pământ și să ne ferim de exagerări. Practic a fost o nouă încercare de a promova interesele românilor ardeleni în urma primei încercări de la anul 1700, care nu schimbase cu nimic statutul națiunii române, dar a reușit ca să-i dividă confesional.
Mai încet cu laudele unde nu-și au locul! Ne furăm singuri căciula.
Înființarea Bisericii Unite cu Roma impunea, cum era și firesc pentru acele timpuri, și deschiderea de școli patronate de uniați cu un puternic curent înnoitor în anul 1754. Din punct de vedere politic pentru Viena era o acțiune benefică ce să divizeze învățământul valahilor, divizare ce să genereze o graniță lingvistică pe Carpați. Dacă misiunea de a înlătura cuvintele românești ce nu-și găseau asemănare cu cele latinești și înlocuirea lor cu neologisme latinești cât și introducerea de neologisme romanice ar fi reușit, în Transilvania s-ar fi creat un nou popor diferit de cel din Moldova și Valahia. Se năștea un popor fidel Sfântului Imperiu Roman; iar Transilvania ar fi devenit bastion în estul imperiului ce ar fi oferit o „carne de tun” loială Sfântului Imperiu Roman. Amețiți de visuri de mărire într-o: „Virtus Romana Rediviva” ... lucrau pentru o nouă cucerire romană a Daciei.
- în prezent învățământul contribuie la consolidarea UE. Atunci Școala Ardeleană de la Blaj avea menirea de a contribuii la consolidarea Sfântului Imperiu Roman;
- în prezent elitele se strofocă să ajungă cât mai sus în ierarhiile UE. Și atunci era la fel – își doreau să ocupe poziții cât mai sus în structurile organizate piramidal ale imperiului. Fiecare nivel cu oferta sa de câștiguri materiale, titluri, privilegii ce răsplăteau individul în funcție de palierul la care acesta reușea să pătrundă. Răsplata era proporțională cu serviciile oferite în râvna dovedită de a ajunge cât mai sus în piramidă.
- în prezent învățământul contribuie la consolidarea UE. Atunci Școala Ardeleană de la Blaj avea menirea de a contribuii la consolidarea Sfântului Imperiu Roman;
- în prezent elitele se strofocă să ajungă cât mai sus în ierarhiile UE. Și atunci era la fel – își doreau să ocupe poziții cât mai sus în structurile organizate piramidal ale imperiului. Fiecare nivel cu oferta sa de câștiguri materiale, titluri, privilegii ce răsplăteau individul în funcție de palierul la care acesta reușea să pătrundă. Răsplata era proporțională cu serviciile oferite în râvna dovedită de a ajunge cât mai sus în piramidă.