Sesiunea va fi onorată de prezența autorităților Statului Român, de personalități ale culturii și științei românești, de membri ai academiilor europene. Administrația Prezidențială va transmite un mesaj de felicitare.

Vor rosti alocuțiuni: Călin Popescu Tăriceanu, Președintele Senatului - Parlamentul României, ASR Principesa Margareta, Custodele Coroanei, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, membru de onoare al Academiei Române, IPS Monseniorul Ioan Robu, Arhiepiscop, Mitropolit al Arhiepiscopiei Catolice de București, membru de onoare al Academiei Române. Vor vorbi, de asemenea, prof. Pavel Năstase, Ministrul Educației Naționale, Șerban-Constantin Valeca, Ministrul Cercetării și Inovării, Ioan Vulpescu, Ministrul Culturii și Identității Naționale, prof. Ecaterina Andronescu, președinte al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport din Senatul României, prof. Mihnea Costoiu, senator, rectorul Universității Politehnica din București. Sesiunea omagială va fi încheiată de alocuțiunea susținută de acad. Florin Gheorghe Filip, director general al Bibliotecii Academiei Române, care va prezenta activitatea și performanțele acestei instituții ce împlinește anul acesta, la rândul său, 150 de ani de la fondare.

Evenimentul va fi urmat de vernisarea expoziției „Biblioteca Academiei Române - o lume a cunoașterii”, la ora 14, în Sala Theodor Pallady, unde vor fi expuse lucrări din bogatul patrimoniu al Cabinetelor de Manuscrise și Carte Rară, de Stampe și de Numismatică și vor fi prezentate expozițiile virtuale în acces public permanent pe site-ul Bibliotecii.

Forul suprem de consacrare în cultura și știința românească își are actul de naștere în Decretul Locotenenței Domnești din 1/13 aprilie 1866 prin care se înființa în București Societatea Literară Română, având ca prime sarcini stabilirea ortografiei limbii române, elaborarea și publicarea dicționarului și gramaticii limbii române.

Societatea a fost alcătuită, pentru început, din 21 de membri aleși din toate provinciile românești (trei din Moldova, patru din Muntenia, trei din Transilvania, câte doi din Banat, Maramureș și Bucovina, trei din Basarabia și doi din Macedonia).

Membrii fondatori au fost: Vincențiu Babeș, George Barițiu, Ioan D. Caragiani, Timotei Cipariu, Dimitrie Cozacovici, Ambrosiu Dimitrovici, Alexandru Hasdeu, Ion Heliade-Rădulescu, Iosif Hodoș, Alexandru Hurmuzachi, Andrei Mocioni, Gavriil Munteanu, Alexandru Roman, Ion G. Sbiera, Constantin Stamati, Ioan Străjescu. În 1867 s-au alăturat Vasile Alecsandri, Ștefan Gonata, Nicolae Ionescu, August Treboniu Laurian, Titu Liviu Maiorescu, Ioan C. Massimu, Costache Negruzzi, Constantin A. Rosetti, Vasile Urechiă-Alexandrescu, cu toții considerați membri fondatori ai Academiei Române.

Un an mai târziu, în august 1867, a fost aprobat Statutul Societății Literare Române, care menționează constituirea Societății Academice Române, „cu scopul de a lucra la înaintarea literelor și a științelor între români”, „corp independent în lucrările sale de orice natură”. Ea urma să cuprindă trei secțiuni: literară-filologică, istorică-arheologică și a științelor naturale.

Astăzi, Academia Română are un număr de 14 secții, în care, prin lege și statut, pot fi înscriși maximum 181 de membri titulari și corespondenți și 135 de membri de onoare, din care cel mult 40 din țară.