Dr. Keith Moran, consultant în medicină internă, cu interese medicale speciale în gastroenterologie, cardiologie și ecocardiografie, prezintă, într-un episod publicat recent pe canalul său de YouTube - Medicine with Dr. Moran - o posibilă cauză a formării cheagurilor de sânge după injectarea anti-Covid cu un vaccin cu adenovirus de cimpanzeu (AstraZeneca) sau uman (Johnson & Johnson și Sputnik).
Dr. Moran își fundamentează teoria pe un studiu din revista americană Science despre tromboza indusă de vaccinuri - care a fost bine documentată în cazul vaccinurilor AstraZeneca și J&J, bazate pe un vector de tip adenovirus, deși, subliniază el, este foarte probabil ca aceasta să apară și în cazul altor vaccinuri cu vector viral, precum vaccinul rusesc Sputnik. VIDEO:
„Înțelegerea modului în care aceste vaccinuri induc formarea cheagurilor de sânge, care pot fi fatale, este importantă nu doar pentru a preveni acest rezultat, ci și pentru a-l trata”, afirmă dr. Moran, continuând:
„O analiză publicată la sfârșitul lunii iulie în revista Blood a prezentat bilanțul experienței britanice cu AstraZeneca și al celei americane cu J&J, până la sfârșitul lunii iulie. [...] Majoritatea cheagurilor de sânge au fost observate după prima doză. Au murit 18% dintre persoanele din grupul din Marea Britanie și 11% din grupul din SUA. Așadar, o mortalitate destul de semnificativă.”
Revenind la studiul din Science amintit de dr. Moran, acesta evidențiază rolul factorului 4 plachetar (PF4), care este implicat și în trombocitopenia indusă de heparină (HIT), în formarea de cheaguri de sânge post-vaccinare. Acest studiu demonstrează că toate cele trei adenovirusuri utilizate ca vectori în vaccinurile împotriva SARS-CoV-2 se leagă de factorul 4 plachetar, o proteină implicată în patogeneza HIT. Studiind structura vectorului adenoviral provenit de la cimpanzeu, cercetătorii au încercat să elucideze unde ar putea apărea o asociere cu factorul 4 plachetar, cum s-ar produce, concret, aceasta și dacă este plauzibilă. Ei au ajuns la concluzia că vectorul de adenovirus intră în contact cu factorul 4 plachetar printr-o asociere electrostatică. De asemenea, ei au arătat că vectorul și factorul 4 plachetar formează un complex stabil. Însă, factorul 4 plachetar este prezent doar în fluxul sanguin, astfel că acest tip de interacțiune nu survine în celulele musculare, unde ar trebui să se injecteze vaccinul.
Ei au analizat eficiența unui medicament comun, numit Fondaparinux, care este un anticoagulant folosit frecvent pentru sindroame coronariene acute, cum ar fi atacurile de cord, cât și pentru cheaguri de sânge la nivelul picioarelor și al plămânilor, și au descoperit că acest medicament reduce numărul de cazuri de asociere a suprafeței vectorului adenoviral de la AstraZeneca de factorul 4 plachetar. Au constatat că acest medicament suprimă acel potențial electronegativ dintre cei doi și inhibă legarea, fiind, astfel, un tratament plauzibil.
Studiul lor a fost realizat în eprubete, în laborator, nu pe oameni, dar a arătat, în simulări, că factorul 4 plachetar intră în contact cu suprafața acestui vector adenovirus atunci când este lăsat să se deplaseze liber. Cheagurile de sânge induse de vaccinuri apar de obicei la 5 până la 24 de zile după vaccinare - intervalul de timp în care se obține un răspuns al anticorpilor.
Cum este posibil ca vectorul viral să intre în contact cu factorul 4 plachetar, ducând la formarea cheagurilor de sânge? Dr. Moran explică:
La administrarea unui vaccin, vectorul poate intra în sânge, de exemplu, printr-o injecție care nu este introdusă, de fapt, în mușchi, ci direct într-un vas mic de sânge, de vină fiind tehnica injectării sau, mai exact, lipsa aspirației, iar acul se află în vasul de sânge atunci când se face injecția. Sau, în cazul în care există o deteriorare a vaselor capilare în momentul introducerii acului, este posibil ca mici cantități de vaccin să poată ajunge în fluxul sanguin, chiar dacă vaccinul a fost introdus corect în mușchiul deltoidian.
Apoi, se produce acea atracție electrostatică - pozitiv-negativ - între factorul 4 plachetar și vector, iar complexul este apoi înghițit de alte celule, deoarece acestea îl consideră străin. Ele îl trimit către unul dintre ganglionii limfatici, care apoi stimulează celulele B din ganglionii limfatici să genereze anticorpi anti-FP4 sau anticorpi împotriva întregului complex. Apoi, acești anticorpi activează trombocitele și se eliberează o serie de factori care determină mai multe trombocite să se aglomereze într-o cantitate mai mare de factor patru plachetar.
În cele din urmă, acesta provoacă formarea de cheaguri și, în consecință, sindromul - indus de vaccin - al cheagurilor de sânge și al valorilor scăzute ale trombocitelor. Nivelurile trombocitelor sunt scăzute pentru că toate trombocitele sunt lipite în interiorul cheagului și nu circulă liber în fluxul sanguin. Urmăriți procesul în ilustrația de mai jos:
În final, Dr. Moran reiterează faptul că această cercetare este importantă pentru că arată că totul se întâmplă în sânge. Și, deși nu se poate spune cu certitudine că fenomenul se produce din cauza tehnicii de vaccinare, sunt șanse foarte mari să fie așa: „Este, fără îndoială, important ca atunci când se introduce acul în mușchiul deltoidian, vaccinul să fie administrat în mușchi și nu într-un vas mic de sânge”, recomandă acesta celor care vor să încerce experimentul uman.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.