Rămânem încă în registrul zilelor negre de 13-15 iunie 1990, pentru a prezenta omagiul noilor generații - video-clip Grupul NOI și evenimentul din București - și a aminti de un erou uitat: Ioan Mănucu, omul care a oprit în Gara Craiova trenurile cu mineri aflate în drum spre București pentru a apăra Guvernul FSN Iliescu-Roman-Stănculescu-Voican-Pleșu-Șora-ETC.

„Ioan Manucu, un caracter greu de digerat de clasa politica p(r)ost revoluționară”, scria Șerban Anghel pe internet, la moartea românului anticomunist, în februarie anul acesta, petrecută probabil din motive ce țin de vremurile actuale. Reproducem mărturia sa despre Ioan Mănucu (foto Epoch Times):

„Am fost 14 ani vecini de etaj. imi aduc aminte si acum cand l-am vazut prima oara. era un munte de om pentru mine, cu un zambet de bonom si parul albit prematur.

Avea un Volkswagen "Broscuta", cum i se spunea in vremea aceea, deja vechi in anii 80' dar perfect intretinut, la care mesterea periodic. pentru noi copiii era ceva inedit.

Am aflat abia dupa cateva saptamani, daca nu luni, ce se intamplase in gara Craiova in 13 iunie si care fusese "fapta" lui Ioan Manucu. inca se vorbea in soapta in casa noastra despre astfel de lucruri.

Inca se asculta Europa Libera noaptea cu lumina stinsa desi trecusera cateva luni de la Revolutie.

Se zvonea ca il cautasera prin tot orasul minerii si ca intr-un final cand l-au gasit, aparent tradat de colegi, il batusera rau. Nu stiu nici pana acum care este adevarul.

Cert este ca incercase sa opreasca trenurile care ii aduceau din Valea Jiului, constient fiind ce urma sa se intample in Bucuresti. A reusit sa-i blocheze timp de cateva ore pana ce un director de la CFR le-a dat din nou drumul spre Capitala. Un director care a ajuns ulterior ministru, la multi ani dupa eveniment, intr-o guvernare de "dreapta”. Drept pedeapsa Ioan Manucu a fost dat afara de la serviciu desi putea demonstra ca deplasarea acelor trenuri era ilegala, nu doar profund imorala.

Dupa niste ani regimul s-a schimbat dar metehnele au ramas. Ioan Manucu, membru intr-un partid ce facea parte din CDR era un pic prea vocal la sedinte. Le arata un pic prea des ca o luasera razna de cand ajunsesera la putere. Probabil si pentru ca primeau pe banda rulanta membri cu state vechi din tabara adversa.

In consecinta, mi s-a povestit ca Manucu a fost indepartat din CDR.

Prea deranja. omul care a incercat de unul singur sa opreasca tragedia din 14 iunie 1990.

Il mai vedeam din cand in cand prin bloc, nu mai era nici zambitor nu mai parea nici bonom. parea mai tot timpul nervos. Era si normal dupa ce trecuse prin atatea.

Prin el am invatat indirect ca este bine totusi sa-ti pastrezi demnitatea chiar daca ai multe de pierdut.

Chiar daca acea demnitate nu iti aduce absolut nimic din punct de vedere material, ba din contra.

Moartea sa a fost anuntata ieri de cateva publicatii, mai mult la categoria ”fapt divers”.

Unii anunta moartea unui erou. Prea putini. Era un om prea greu de digerat pentru cei ce s-au grabit sa faca compromisuri. Cei care din pacate au si acum un cuvant de spus in societatea romaneasca.

Tot ceea ce ne ramane in urma lui este exemplul sau.

Un exemplu care trebuie urmat daca vrem ca vreodata societatea noastra sa se insanatoseasca moral si nu numai...

Dumnezeu să te odihnească domnule Manucu!”

„A murit Ioan Mănucu, cel care a oprit trenurile cu mineri ce veneau spre București în 1990”, a scris pe 1 Februarie 2022, Adrian Bărbulescu de la Club Feroviar:

„Trenurile care i-au adus în București pe mineri au fost pregătite din timp, povestea inginerul CFR Ioan Mănucu, între timp pensionar, omul care în iunie 1990 a reușit să întârzie la Craiova, pentru două ore, plecarea ortacilor spre București.

Din ordinul lui Mănucu, instalația electrică a căii ferate între Lainici și Valea Sadului a fost decuplată, iar trenurile care mergeau pe direcția Petroșani – Craiova – București Nord au rămas fără curent. Însă în urma acestei decizii i s-a desfăcut contractul de muncă pentru abatere disciplinară gravă de la instrucțiunile de serviciu în vigoare.

”Vreau să scot în evidentă faptul că la calea ferată trenurile circulă regulamentar sau nu circulă, nu există noțiunea de circulație spontană a trenurilor. Deci chestiunea voluntară – că noi am plecat și nu știu ce, nu există. În legătură cu trenurile respective am încercat să vedem dacă putem să punem la dispoziție garniturile de tren, cele trei garnituri de tren din Petroșani pentru București. Am reușit să compunem trenurile dar nu erau cu numărul de vagoane care au circulat spre București, deci cu alte cuvinte trenurile au fast pregătite din timp pentru venirea la București. Deci este o chestiune intenționată și nu spontană”, spunea Mănucu la dezbaterea ”13 – 15 Iunie 1990 Diversiune urmată de Mineriadă – Clarificări pentru Istorie și Justiție”.

În 1990 și-a asumat decizia de a opri garniturile cu ortaci

La Craiova, sosirea minerilor la București era cât pe ce să fie evitată. Șeful Gării Craiova, Ioan Mănucu, a dat dispoziție să fie scoasă de sub tensiune linia de contact.

”Tot personalul Căii Ferate era tratat după un regulament care se numea Statutul disciplinar din transporturi și telecomunicații care spunea: Este interzisă orice organizare cu caracter antisocial și asta este de natură disciplinară. M-am dus la Gară, m-am interesat despre ce e vorba și le-am spus: nu mai circulați la București că nu e tensiune, prin ordinul meu (…) Semnează Mănucu: e scoasă tensiunea, nu mergeți la București!”, declara în urmă cu șapte ani Ion Mănucu.

Gheorghe Dobre a dat drumul trenurilor și l-a concediat pe Ioan Mănucu

Din păcate însă, lucrurile nu s-au oprit aici.

„Și începe bâlciul. Nu mai mergeți?! S-au trezit cei care stăteau ascunși, printre care și directorul Gheorghe Dobre. (…) Zic:

– Mă, Gigi, că ne cunoșteam, mă Gigi, ăștia au ordin să treacă la București?

– Bă, au!

– Atunci scrie tu colea la mine în registru unde am scris eu că NU circulă, scrie tu că circulă!

– Păi, de ce să scriu?

– Atunci, ia pleacă tu afară!!”, povestea fostul șef de gară.

Numai că, aproape de miezul nopții, la Craiova a venit o telegramă de la un regulator de circulație CFR de la București, care legaliza situația, iar trenurile au fost repuse în mișcare.

După acest episod, s-a format o comisie de anchetă, care a propus desfacerea contractului de muncă a inginerului Ion Mănucu, pentru abatere disciplinară gravă de la instrucțiile de serviciu în vigoare. Directorul Regionalei Craiova era singura persoană care putea semna o astfel de decizie. La vremea respectivă, ministrul al Transporturilor era tot un ceferist, Corneliu Burada, iar Regionala Craiova era condusă de Gheorghe Dobre, cel care după ani de zile avea să ajungă ministru al Transporturilor în Guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu.”

GALERIE FOTO CU EVENIMENTELE MAI JOS: