General-colonel Iulian Vlad, degradat după 1989 la rangul de simplu soldat, a murit în cursul dimineții de sâmbătă, 30 septembrie 2017, la vârsta de 86 de ani. Răpus de un cancer accelerat, dobândit în urmă cu exact un an după o vizită făcută la Chișinău, pe urmele tatălui său, militar eliberator al Basarabiei ulterior căzut prizonier la ruși, generalul Iulian Vlad, ultimul șef al Securității, nu a fost lăsat să moară în liniște. 

 

Presa rețelei pacepiste din România a acționat la ordin trivializând misiunea complexă a unui șef de serviciu secret, fie el și dintr-o dictatură, eliminând cu bună știință laturile ce țin de protecția informativă și contra-informativă a României și punând accent doar pe latura represivă – reprobabilă desigur -, ignorând totodată cu desăvârșire rolul important al generalului Iulian Vlad, alături de generalul Ștefan Gușă, la salvarea românilor de la un măcel anunțat – "60.000 de morți” -,  blocarea unei invazii iminente a trupelor Pactului de la Varșovia – în special ungurești și rusești – și apărarea țării de o foarte posibilă pulverizare.

Când încă era pe catafalcul înveșmântat de colegi în tricolor, l-au înjurat: Tismăneanu, Mungiu, Pleșu și alți puradei de-ai lor, speculând murdar extrase interpretabile din dosarul de cadre al fostului profesor și ofițer. Dl Pleșu a fost, totuși, mai elegant decât colegii lui din trena lui Soros, înghesuiți în paginile organului GDS: l-a asemuit pe Iulian Vlad cu Vlad Țepeș! Posibil ca soția sa, cunoscătoare în domeniu, să-i fi insuflat o atare comparație notabilă.

Press One, un site care aparține unui om de afaceri american, a publicat o relatare oarecum obiectivă de la înmormântarea care a avut loc marți, 3 octombrie, la Cimitirul Ghencea – Militar. În SUA, Washington Post și New York Times au publicat necroloage.  Alte publicații din Europa (Belgia, Irlanda, Cehia, Ungaria, ș.a.), au dat știrea. Până la această oră, presa rusă a ignorat total moartea generalului.

Iulian Vlad a avut o slujbă frumoasă, la care au participat sute de persoane, de la rezerviști și ofițeri activi la oameni de cultură și ziariști redutabili, ca Dan Zamfirescu și Corneliu Vlad, și de la membri ai unității speciale 0110 "anti-KGB” la chiar cel care l-a arestat pe 30 decembrie 1989, la ordinul lui Ion Iliescu și sub privirile ofițerilor GRU/KGB Nicolae Militaru și Evgheni Tiajelnikov, misteriosul Gelu Voican Voiculescu. 

 

Au mai fost văzuți: fostul director SRI Costin Georgescu, coloneii Radu Tinu și Filip Teodorescu, de la asociația rezerviștilor SRI, și generalii Vasile Mălureanu și Petru Neghiu, președintele rezerviștilor SIE, care a afirmat pentru presă că Iulian Vlad s-a spovedit și împărtășit în spitalul în care și-a petrecut în suferință sfârșitul vieții. Fără onorurile militare cuvenite, generalul Iulian Vlad a plecat pe ultimul drum cu icoana Sfântului Nicolae pe piept și în acordurile imnului național – "Deșteaptă-te, Române!” – cântat de apropiați la punerea în mormânt.