REMEMBER

Pentru prima oară, procesul soților Ceaușescu a fost difuzat în întregime la TVR în 22 aprilie 1990, la debutul fenomenului anticomunist Piața Universității și după ce televiziuni străine, în special din Franța, deja îl transmiseseră integral. Noi l-am reluat pe pagina ActiveNews dar Facebook ni l-a șters așa că îl reproducem de la Andrei Păunescu în varianta integrală, necenzurată, care include și execuția cuplului Ceaușescu:

În decembrie 1989, TVR a prezentat derularea procesului în doar câteva fragmente, ceea ce mai mult a enervat oamenii, întărindu-le convingerea că noua putere vrea să ascundă unele fapte. Aveau și dreptate; procesul, ilegal, a fost de fapt o farsă judiciară cu sentința deja stabilită încă de dinaintea începerii lui: lichidarea cuplului prezidențial dictatorial.

Știrea execuției sumare chiar în seara de Crăciun a lăsat un gust amar și participanților la evenimentele din decembrie 1989, între care ma număram și eu și prietenii mei. Pentru ca regia să fie completă, după transmiterea mascaradei, tirul "teroriștilor" a amuțit. Apoi a început ninsoarea.

Personal, am plecat din locul în care am văzut scenele barbare cu prietenii mei, cu care stăteam pe străzile Bucureștilor de patru zile, aplecat și îngândurat. Călcam rar și apăsat prin zăpada proaspăt depusă - strălucitoare, parcă ireal de albă. Eram cu sufletul încărcat. Nu pentru aceasta ieșisem în stradă, cu toate riscurile, din 21 decembrie și de după, când a început canonada sângeroasă. Categoric nu demonstrasem pentru asta, pentru o crimă; o crimă la care acum mă simțeam complice. Ci pentru libertate.

Peste câteva zile, când am încercat să inițiem prima demonstrație împotriva regimului conspiratorilor de inspirație sovietică am avut și dovada că totul e o mascaradă, atent organizată. La televiziune și prin metroul bucureștean se transmitea cu obstinație să nu se iasă la manifestația pe care o anunțasem prin câțiva fluturași, pentru că este „o cursă a teroriștilor pentru a ucide revoluționarii autentici”. Toți cei care veneau în piața urmau să fie mitraliați de teroriști, se spunea în anunțurile orwelliene. Noi eram teroriștii sistemului neocomunist deja bine instalat. Și, din câte se vede, așa am și rămas (apropo de handicapatul de Cîțu și alții ca el).

La proces, Ceaușescu i-a avut dispuși în fața lui pe principalii trădători ai săi, ca Victor Stănculescu, crescut chiar de către Elena Ceaușescu, la sânul ei, la fel ca Ion Iliescu în primii lui ani revoluționari, dar și pe conspiratori cunoscuți și documentați ca atare de circa 10 ani, ca Virgil Măgureanu, din gașca Ion Ioniță, Nicolae Militaru, Ion Iliescu, Virgil Ioanid, Radu Florian și Silviu Brucan, dar pe care - greșeala lui - îi ținuse doar sub monitorizare, fără a-i da importanță. Acum face pe oracolul, are afaceri de familie de milioane de euro și o pensie pe măsură, ca fost mare grangur al Serviciului Român de informații.

Ultimele cuvinte ale lui Ceaușescu de dinainte de execuție sunt relevante pentru istorie, mai ales. „România va trăi-n în veci de veci. Va trăi România și poporul român liber, nu cu trădătorii”, a spus cu destulă mândrie primul președinte al României. După care, la fel ca pe 21 decembrie, de altfel, din balconul de la CC - vedeți VIDEO AICI -, a recitat din „Deșteaptă-te, Române!", ultimele două versuri:  „Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină, Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost' pământ!”. Practic, Ceaușescu a fost primul român care a intonat în decembrie 1989 din cântecul patriotic care avea să devină Imnul Național, chiar înaintea noastră, a celor din stradă. Sigur, a avut păcatele lui. Dar la 35 de ani de la execuția lui, acum, ca și atunci, spun creștinește: Dumnezeu să-l ierte!

Revoluționarul timișorean Marius Mioc, a avut inspirația de a furniza publicului larg transcrierea procesului, împreună cu înregistrarea transmisiei din aprilie 1990, din cadrul unei emisiuni în care s-au făcut și comentarii, s-au luat și interviuri ale unor participanți la revoluție. Îi mulțumim și o prezentăm la rândul nostru, pentru cititorii ActiveNews:

Desfășurarea emisiunii:
0:00:00 Petre Popescu face prezentarea
0:01:11 Petre Popescu – înregistrare comunicat oficial despre procesul Ceaușescu, așa cum fusese difuzat la TVR în decembrie 1989
0:02:52 Fundal muzical
0:03:31 Începe filmarea propriu zisă a procesului Ceaușescu, începînd cu coborînrea lui Nicolae Ceaușescu din TAB-ul cu care fusese adus. (filmare Ion Baiu)
0:03:48 Consultul medical a lui Nicolae Ceaușescu
0:05:45 Consultul medical al Elenei Ceaușescu
0:06:12 Începe filmarea din sala de judecată. Nicolae Ceaușescu spune că nu recunoaște legitimitatea tribunalului, că nu răspunde decît în fața Marii Adunări Naționale (parlamentul comunist)
0:07:28 Avocatul Nicolae Teodorescu cere ca avocații să discute cu inculpații, apo au loc discuții între avocați și inculpați.
0:09:47 Judecător Gică Popa ține discurs acuzator la adresa inculpaților, apoi dă cuvîntul procurorului.
0:11:11 Procurorul Dan Voinea citește rechizitoriul
0:13:07 Cercetarea judecătorească. Discuții judecător – inculpați, intervenții ale avocaților
0:49:14 Procurorul Dan Voinea pune concluzii în acuzare
0:49:50 Avocatul Nicolae Teodorescu vorbește ca apărător al Elenei Ceaușescu
0:56:41 Avocatul Constantin Lucescu vorbește ca apărător a lui Nicolae Ceaușescu
1:04:13 Judecătorul Gică Popa îi cere lui Nicolae Ceaușescu să spună ultimul cuvînt. Acesta refuză să recunoască tribunalul.
1:05:14 Tribunalul se retrage pentru deliberare
1:05:44 Tribunalul revine pentru citirea sentinței
1:06:41 Avocatul Teodorescu cere să mai ia legătura cu inculpații. Apoi spune că aceștia nerecunoscînd tribunalul, nu exercită cale de atac și sentința e definitivă.
1:07:06 Tribunalul se retrage, ședința de judecată e declarată închisă.
1:07:11 Nicolae Ceaușescu spune că „România va trăi”, apoi discută cu Elena Ceaușescu
1:08:36 Execuția
1:12:44 Filmare cu leșurile soților Ceaușescu. Pe casetă apare data 30 decembrie 1989
1:19:06 Filmare cu înmormîntarea
1:22:54 Petre Popescu revine cu comentarii alături de juriștii Valeriu Bogdănescu și Victor Anagnoste
1:45:34 Remember Decembrie 1989 – emisiune cu relatări ale unor martori oculari despre revoluția din 1989 (Stelian Damaschin, Nicolae Bănuțoiu, Mihai Augustini, maior Chirănescu, Virgil Vuță, Georgel Geoacă, Marin Dorobanțu) – evenimentele de la Televiziunea Română. Se vorbește că generalul Tudor e cel care a eliberat teroriștii de la TVR.
2:02:45 Înregistrare cu martorul ocular căpitan Gheorghe Batiuc
2:04:33 Se revine la discuția cu ceilalți martori. Apar Orban (?) – prezentat ca președinte al clubului TV 22 și locotenent major Mihai Dițiu.
2:05:20 Filmare de la Tîrgoviște, de la cazarma unde a avut loc procesul Ceaușeștilor. Sînt prezentați colonelul Andrei Kemenici, locotenent-colonelul Ioan Mareș, maior Ion Țecu, maior Ion Boboc, căpitan Iulian Stoica – care au asigurat succesul operațiunii.
2:08:42 Se povestește despre felul cum s-a desfășurat procesul
2:09:26 Relatare a maiorului Ion Țecu
2:10:43 Relatează colonelui Ioan Mareș (Ceaușescu i-ar fi spus că la Timișoara a fost o provocare organizată de Milea și Gușă care au avut drept scop să vîndă țara rușilor; deasemeni Ceaușescu zicea că nu știe de nici o victimă la Timișoara și cînd a auzit că Militaru e ministru a întrebat „cine e Militaru ăsta?” iar Elena Ceaușescu i-a zis „Nu știi? Agentul ăla sovietic”)
2:16:54 Relatează maiorul Ion Boboc

Transcrierea discuțiilor de la procesul propriu-zis:
O voce: Un pahar cu apă pe masă! un pahar cu apă
Nicolae CEAUȘESCU: Nu recunosc nici un tribunal, decît Marea Adunare Națională.
JUDECĂTORUL: Vă rog să luați loc. Sîntem în fața unui tribunal al poporului.
Nicolae CEAUȘESCU: Nu recunosc nici un tribunal în afară de Marea Adunare Națională.
JUDECĂTORUL: Marea Adunare Națională s-a desființat. Noul organ legal al puterii este altul.
Nicolae CEAUȘESCU: Lovitura de stat nu poate fi recunoscută.
JUDECĂTORUL: Noi judecam după nouă lege adoptată de către Consiliul Frontului Salvării Naționale. Te rog să te ridici în picioare, inculpat.
Nicolae CEAUȘESCU: Citiți Constituția țării.
JUDECĂTORUL: Am citit-o, o cunoaștem și nu este cazul sa dai dumneata indicații să citim Constituția țării. O știm mai bine decît dumneata care n-ai respectat-o.
Nicolae CEAUȘESCU: Nu voi răspunde la nici o întrebare.
AVOCATUL Nicolae TEODORESCU: Îngăduiți. Sînt avocatul Teodorescu, Nicolae din baroul București și avocatul Lucescu, Constantin din baroul avocaților București. Noi sîntem aceia care urmează să le asigurăm apărarea celor doi inculpați ce compar în fața tribunalului militar teritorial. Vă rog să-mi dați aprobarea să iau legătură cu cei doi.
JUDECĂTORUL: Poftim, două minute.
Avocatul Nicolae Teodorescu: Domnule Ceaușescu….
Avocatul Constantin LUCESCU: Domnule Ceaușescu, este șansa de a spune ce v-a îndemnat să faceți, este un tribunal legal constituit. Organismul pe care dumneavoastră îl invocați a fost desființat prin forța poporului și voința poporului român. Dacă înțelegeți vă rugăm să ne spuneți, cu ce înțelegeți să vă faceți această apărare?
Nicolae TEODORESCU: Este o obligație morală față de dumneavoastră, vă rugăm să vă ridicați în picioare, indiferent dacă dumneavoastră sînteți de acord sau nu. Pentru că acesta este totuși un tribunal legal constituit. Așa cum ne ridicăm noi. Lăsați. Ce o să vă apărați dumneavoastră, asta ne-o spuneți nouă. (neînțelegibil) o să spunem noi. Asta ne spuneți nouă, cum vreți să vă apărați dumneavoastră. (neînțelegibil)
Nicolae CEAUȘESCU: În Constituția țării, numai Marea Adunare Națională, care-și păstrează (neînțelegibil) valabilitatea pînă în ziua alegerilor, și nu dau socoteală decît în fața Marii Adunări Naționale.
Avocat Nicolae TEODORESCU: Dumneavoastră veți spune acum.
Nicolae Ceaușescu: Nu, nu, nici nu răspund. Nu recunosc nici un tribunal. Nu recunosc tribunalul.
Avocat: Și nici nu vreți să vă apărați? Pentru că în ce privește dispozițiile legale…
Nicolae CEAUȘESCU: Nu recunosc tribunalul.
Avocatul: Asta știu…
Nicolae CEAUȘESCU: Recunosc…
Judecător Gică POPA: Domnule avocat, vă rog să luați loc.
AVOCATUL: Vă mulțumesc.
Judecător Gică POPA: Inculpatul a refuzat, timp de 25 de ani, să poarte un dialog cu poporul, deși a vorbit în numele poporului, ca fiul cel mai iubit al poporului, în derîdere și-a bătut joc de acest popor. Nici astăzi nu vrea să coopereze cu tribunalul. Se cunosc datele. Zilele de sărbătoare erau adevărate festinuri, în care acest inculpat și această inculpată își aduceau în jurul lor camarila și cu cele mai luxoase toalete care existau nici la regii care au existat și există azi în lume nu era atîta fast. Iar poporului îi dădea 200 grame de salam pe zi, pe buletin. Genocidul care l-au făcut acest inculpat și această inculpată jefuind poporul, își aroga dreptul de a vorbi în numele poporului, nici astăzi nu vrea să vorbească, este laș și la propriu și la figurat. Avem datele cunoscute, atît ale dînsei, cît și ale dînsului. Va rog, reprezentantul procuraturii, îi dau cuvîntul pentru a susține actul de acuzare.
Procuror Dan VOINEA: Domnule președinte și onorată instanță, avem de judecat astăzi pe inculpații Ceaușescu Nicolae și Ceaușescu Elena care se fac vinovați de grave crime îndreptate împotriva poporului român. Cei doi inculpați au săvîrșit fapte incompatibile cu demnitatea umană cu principiile justiției sociale, actionînd discreționar, despotic și criminal, în mod deliberat, pentru a distruge poporul român, în numele căruia s-au erijat drept conducători. Pentru crimele grave săvîrșite de cei doi inculpați în numele poporului român, victime nevinovate ale acestor doi tirani, vă solicit, domnule președinte și onorată instanță, condamnarea acestora la moarte pentru săvîrșirea următoarelor fapte penale:

1. infracțiunea de genocid, prevăzută de articolul 357, aliniatul 1, Cod Penal, litera c;
2. subminarea puterii de stat prevăzută de articolul 162, Cod Penal, pentru organizarea de acțiuni armate de natură să slăbească puterea de stat;
3. infracțiunea de acte de diversiune prevăzute de articolul 163, Cod Penal, prin distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuințare, în întregime sau în parte, prin explozii sau orice alt mod al instalațiilor industriale sau a altor bunuri de natură să aducă în orice mod atingere securității statului, și
4. pentru infracțiunea de subminare a economiei naționale, prevăzută de articolul 165, Cod Penal, prin faptul că au folosit o organizație din cele prevăzute de articolul 145 Cod Penal, ori de a împiedica activitatea normală a acestora de natură să submineze economia națională a poporului român.

Judecător Gică POPA: Ai auzit inculpat Nicolae Ceaușescu? Tribunalul îți cere să te ridici în picioare. Ai auzit care sînt învinuirile ce ți se aduc?
CEAUȘESCU: Nu răspund decît în fața Marii Adunări Naționale. Puteți face orice mascaradă, nu recunosc!
Judecător Gică POPA: Mascarada ai făcut-o dumneata timp de 25 de ani. Asta este mascarada pe care ai făcut-o și ai adus țara în pragul prăpastiei.
Nicolae CEAUȘESCU: Nu vreau de loc… nu recunosc tribunalul, dar tot ceea ce s-a spus e fals…
JUDECĂTORUL: E fals? Da.
Nicolae CEAUȘESCU: Sînt peste 3 milioane jumătate de apartamente, 10000 de…
Judecător Gică POPA: Nu recunoaște învinuirile ce i se aduc.
CEAUȘESCU: Nu, n-am spus nimic. N-am dat nici o declarație.
Judecător Gică POPA: Nu recunosc învinuirile ce mi se aduc.
Elena CEAUȘESCU: Nu e o declarație. Nu dăm.
Judecător Gică POPA: Nu dați, dar consemnăm.
Nicolae CEAUȘESCU: Nu pentru declarație. Nu mai dau nici un, nu mai răspund nici un cuvînt, decît în fața Marii Adunări Naționale.
Judecător Gică POPA: Nu recunosc învinuirile ce mi se aduc. Vă rog să se consemneze.
Elena CEAUȘESCU: Ei pot să spună ce vor.
Nicolae CEAUȘESCU: Nu voi semna nimic!
Judecător Gică POPA: Da. Situația se cunoaște. Situația dezastruoasă a țării nu o cunoaștem numai noi, ci fiecare om cinstit din această țară, care a mocnit pînă în ziua de 22 decembrie 1989 cînd au apărut zorii libertății. Cunoaștem situația cu toții. Lipsa de medicamente, care din ordinul dumitale inculpat a făcut ca să moară oameni, să moară copii, în spitale fără medicamente, fără hrană, fără căldură, fără lumină. Nu te-ai gîndit la acest lucru? Acum discut cu inculpatul Ceaușescu Nicolae. Din ordinul cui s-a făcut genocidul de la Timișoara? Refuz. Inculpatul refuză să răspundă.
Nicolae CEAUȘESCU: Răspund în fața Marii Adunări Naționale.
Judecător Gică POPA: Lasă placa asta, lasă placa asta. Am auzit-o și știm încăpățînarea de care ai dat dovadă pînă în prezent. Refuz să răspund la întrebarea cine este autorul genocidului de la Timișoara.
Nicolae CEAUȘESCU: Pentru istorie, Marea Adunare Națională va afla adevărul…
Judecător Gică POPA: Istoria, națiunea a făcut-o, n-ai făcut-o dumneata.
Nicolae CEAUȘESCU: …și nu cei care au organizat lovitura de stat!
Judecător Gică POPA: Am organizat lovitura de stat? Poporul a organizat! Ai uzurpat puterea. Răspunzi numai la întrebările pe care ți le pun eu!
Nicolae CEAUȘESCU: Nu răspund!
JUDECĂTORUL: La București cine a ordonat să se tragă în mulțime, în tineri? Nu cunoști, nu cunoști situația de la București? S-a tras în Piața Palatului în mulțime, ești străin de acest lucru? Și acum se continuă să se tragă în oameni nevinovați, în bătrîni, în copii, în blocuri, de niște fanatici. Cine sînt acești fanatici? I-am format noi, poporul, sau dumneata? Cine i-a plătit?
Nicolae CEAUȘESCU: Nu răspund la nici o întrebare, pentru că, vă rog să nu considerați ca răspuns la întrebare. Nu s-a tras în Piața Palatului în nimeni, dimpotrivă au fost ordine clare să nu se tragă.
Judecător Gică POPA: Din partea cui, ai dat dumneata ordin să nu se tragă?
Nicolae CEAUȘESCU: Da. Eu, inclusiv la televiziune, inclusiv în teleconferința care e înregistrată.
Judecător Gică POPA: Consemnați, vă rog.
Nicolae CEAUȘESCU: Nu. Nu recunosc decît în fața Marii Adunări Naționale.
Judecător Gică POPA: Nu recunosc, eu sau acoliții mei…
Nicolae CEAUȘESCU: Tot ceea ce s-a spus sînt minciuni, falsuri, provocări.
Judecător Gică POPA: … eu sau acoliții mei să fi dat să se tragă în mulțimea adunată la Sala Palatului. Nici nu s-a tras de altfel. Că eu am dat ordin să nu se tragă.
Judecător Gică POPA: 64.000 de victime sînt astăzi, urmare a dispozițiilor date de dumneata, ai auzit, în toate orașele mari în toate muncipiile, cum le pronunțai dumneata, în toate municipiile pe care te lăudai că le-ai construit dumneata. S-au construit cu sudoarea poporului, îndobitocit, sleit. Toți oamenii de cultură, toate inteligențele le-ai persecutat, ca să fugă din această țară, să ne lase pe mîna dumitale. Aveți de pus întrebări?
Procuror Dan VOINEA: Domnule președinte, să ne spună inculpatul cine sînt mercenarii străini care și la ora aceasta trag în populația de pe întreg teritoriul țării? Cine i-a adus și cine îi plătește pe acești mercenari?
Judecător Gică POPA: Da. Răspunde, te rog, inculpat.
Nicolae CEAUȘESCU: O altă provocare, și nu răspund decît în fața Marii Adunări Naționale, a poporului.
Judecător GICĂ POPA: Refuz să răspund la întrebarea cine a recrutat și a dirijat mercenarii străini care săvîrșesc fapte de teroare și în prezent, omorînd populația pașnică și nevinovată.
Judecător Gică POPA: Dînsa este vorbăreață, dar am văzut-o de multe ori, că nu mai citea. Savantul, inginerul, academicianul, nu știa să citească. Analfabeta ajunsese academician.
Elena CEAUȘESCU: O să te audă intelectualii din țara asta și toți colegii mei.
Judecător Gică POPA: Intelectualii?
Elena CEAUȘESCU: Da, o să te audă ce vorbești. O să te audă colegii mei! O să te audă!
Judecător Gică POPA: Întrebări domnule colonel…
Procuror Dan VOINEA: Inculpat Ceaușescu Nicolae, în afară de cele invocate în legătură cu legalitatea acestui tribunal, ce vă împiedică să răspundeți la întrebările puse?
Nicolae CEAUȘESCU: Răspund la orice întrebare în fața Marii Adunări Naționale și a reprezentanților clasei muncitoare.
Judecător Gică POPA: Ca și pînă acum?
Nicolae Ceaușescu: Poftim?
Judecător Gică POPA: Ca și pînă acum?
Nicolae CEAUȘESCU: Răspund la orice întrebare în fața Marii Adunări Naționale și a reprezentanților clasei muncitoare. Absolut le răspund (neînțelegibil). Răspund în fața Marii Adunări Naționale și a reprezentanților clasei muncitoare la orice întrebare.
Judecător Gică POPA: Să se consemneze, refuz să răspund la întrebările puse de tribunal.
Nicolae CEAUȘESCU: Nu recunosc decît Marea Adunare Națională și clasa muncitoare.
Judecător Gică POPA: Asta ai mai spus-o de atîtea ori
Nicolae CEAUȘESCU. Să se audă și să știe întreaga lume.
Judecător Gică POPA: Știe întreaga lume ce-ai făcut dumneata.
CEAUȘESCU: În fața loviturii de stat nu răspund. Celor care au chemat armatele străine în țară, nu răspund!
Judecător Gică POPA: Marea Adunare Națională de care vorbești dumneata a fost dizolvată, destituită. Astăzi a fost…
Nicolae CEAUȘESCU: Nu o poate dizolva nimeni!
Judecător Gică POPA: Prin voința nestrămutată a poporului avem alt organ al puterii, este Consiliul Frontului Salvării Naționale, legal constituit și recunoscut pe plan mondial.
Nicolae CEAUȘESCU: Nu recunosc pe nimeni și de aceea poporul luptă în țară și va lupta pînă la eliminarea acestei bande de trădători de țară, care sînt în legătură cu străinătatea, au organizat lovitura de stat!
Judecător Gică POPA: Da. Nu recunosc noul organ al puterii legal constituit și nici organele care au uzurpat, în ghilimele, puterea, de aceea poporul face dezordine astăzi în țară și luptă. Pentru cine luptă poporul? Luptă împotriva lui?
Nicolae CEAUȘESCU: Pentru existența sa, pentru independența și suveranitatea, pentru integritatea României.
Judecător Gică POPA: Uzurparea puterii a fost făcută cu ajutorul agenturilor străine, așa a spus inculpatul!
Nicolae CEAUȘESCU: Nu este adevărat, voi spune public ori de cîte ori, dar nu recunosc aceasta ca o declarație.
Judecător Gică POPA: În primul rînd spune-ne-o nouă astăzi! După aceea…
Nicolae CEAUȘESCU: Ca simpli cetățeni, cu speranța că veți spune odată adevărul și nu veți lucra pentru nimicirea României.
Avocat Nicolae TEODORESCU: Dacă ne uităm.
Judecător Gică POPA: Poftiți. Aveți cuvîntul.
Avocat Nicolae TEODORESCU: Pentru ca să putem rezolva o problemă de drept, pe care o supunem noi discuției, cînd ne veți acorda cuvîntul în fond, vă rog să binevoiți să întrebați pe inculpatul Ceaușescu Nicolae dacă are cunoștință de faptul că a fost destituit din funcția sa de președinte al României.
Judecător Gică POPA: Ai aflat de acest lucru?
Avocat Nicolae TEODORESCU: Și a inculpatei Elena Ceaușescu, dacă știe că a fost destituită din funcțiunile de stat pe care le deținea? Și urmează următoarea întrebare: dacă mai are cunoștință că Guvernul a fost demis în integritatea sa, și că toți care făceau parte din Guvern, printre care inculpata Ceaușescu Elena, nu mai are această calitate. Pentru ca să putem rezolva problema de drept în care prezența refuzului nejustificat al acestora, de a răspunde întrebărilor puse de către tribunalul militar, ne vedem obligați ca să lămurim noi, ca și dumnealor să înțeleagă, care este legalitatea în ce privește posibilitatea de judecare sau de nejudecare a acestora. Vă rog să-l întrebați dacă are cunoștință de acestea!
Judecător Gică POPA: Ai auzit inculpat, ai cunoștință că ai fost destituit din funcția care o dețineai, că simplele organe au fost desființate?
Nicolae CEAUȘESCU: Sînt președintele României și comandantul suprem al Armatei!
Avocat Nicolae TEODORESCU: Dar nu asta v-am întrebat, eu altceva am întrebat: dacă aveți cunoștință că vi s-au ridicat aceste funcțiuni ca să putem discuta legalitatea în ce privește susținerile pe care le faceți dumneavoastră, că nu vă poate judeca decât Marea Adunare Națională.
CEAUȘESCU: În primul rînd nu vă recunosc nici o calitate. Ca simpli cetățeni, ca simpli cetățeni la toți!
Avocat Nicolae TEODORESCU: Cum doriți dumneavoastră.
Nicolae CEAUȘESCU: ca simpli cetățeni…
JUDECĂTORUL: Noi simpli cetățeni, ai ajuns tu simplu președinte.
Nicolae CEAUȘESCU: Poftiți?
Avocat: Să consemnați. Dumneata ce ești?
Nicolae CEAUȘESCU: Sînt președintele Republicii Socialiste România…
Judecător Gică POPA: Deci: nu recunoaște nimica.
Nicolae CEAUȘESCU: … comandantul suprem al forțelor armate ale Republicii Socialiste România.
Judecător Gică POPA: Nu recunosc noile organe legal constituite.
Nicolae CEAUȘESCU: Răspund conform jurămîntului, în fața Marii Adunări Naționale și a poporului, nu celor care au organizat lovitura de stat cu concursul agenturilor străine.
Judecător Gică POPA: Plătite de Ceaușescu.
Nicolae CEAUȘESCU: Nu. Nu!
Elena CEAUȘESCU: Cum interpretează.
Nicolae CEAUȘESCU: E un nonsens!
Judecător Gică POPA: Păi vă rog să citiți. Inculpat, vă rog să citiți.
Grefier: Nu recunosc noile organe legal constituite ale puterii de stat
Judecător Gică POPA: Sînt încă președintele țării și comandantul suprem. De ce, inculpat, ai luat măsura aceasta ca să umilești poporul, să-l terfelești, să-l aduci în halul de umilință în care l-ai adus? De ce ai exportat produsele astea pe care le munceau țăranii? Și veneau țăranii de la Caracal, din toată țara, la București să cumpere pîine de la București. Cei care produceau pâinea, cei care te duceai dumneata și le dădeai indicații. De ce ai făcut asta, de ce ai înfometat acest popor, de ce l-ai înfometat?
Nicolae CEAUȘESCU: Nu vă răspund la întrebare. Dar voi spune… vă spun ca simpli cetățeni și voi arăta și în Marea Adunare Națională, că pentru prima dată cooperatorii au primit 200 de kg de grîu pe persoană – nu pe familie! – și mai aveau dreptul încă să mai primească.
JUDECĂTORUL: Primeau, da…
CEAUȘESCU: E o minciună și un fals.
Judecător: Nu recunosc că am înfometat poporul.
Nicolae CEAUȘESCU: Vă spun, ca să vă gîndiți bine, este o minciună în fals, și arată acuma acuma cîtă lipsă de patriotism și ce trădare s-a comis în țara asta.
JUDECĂTORUL: „Dimpotrivă, am luat măsuri să se dea cîte 200 kg la țărani.” Și atunci de ce veneau țăranii? Îngropau grîul? De ce veneau să ia pîine de la București?
Nicolae CEAUȘESCU: Pardon! Aproape în toate comunele s-au făcut brutării.
Judecător Gică POPA: Încercam să folosim expresia dumitale. Dumneata vorbești cu tribunalul!
CEAUȘESCU: Vorbește un cetățean și ascult pe orice cetățean. Nu vă declar. Nu recunosc nimănui nici o calitate. Ca simpli cetățeni putem discuta orice.
JUDECĂTORUL: Dumneata foloseai o expresie foarte des, „avem programe minunate”, probabil că de programul ăsta era vorba, minunat, una să scrii pe hîrtie și una să se facă în realitate? Așa ai vorbit și despre sistematizarea localităților, care de fapt a însemnat distrugerea țărănimii române, a plaiului nostru strămoșesc. Te-ai gîndit la asta vreodată? Ca cetățean?
Nicolae CEAUȘESCU: Ca cetățean, niciodată în satele românești nu s-a realizat o asemenea dezvoltare. Și nu de distrugerea satelor românești, ci dimpotrivă, de consolidarea.. de a le asigura producția…
JUDECĂTORUL: Nu am intenționat să distrug satele României.
Nicolae CEAUȘESCU: Nu. Am spus discut ca simplu cetățean.
Judecător: Am vrut să le modernizez.
Nicolae CEAUȘESCU: De a se întări și construi spitale, medici, școli, tot ce este necesar pentru o viață demnă și care nu s-a făcut în nici o țară din lume. Ca simpli cetățeni vă spun acest lucru.
JUDECĂTOR: Ultima întrebare inculpat! Vorbeai de egalitate, că toți sîntem egali și că fiecare trebuie să primească după munca lui. Am văzut la televizor vila fiicei dumitale, avea un cîntar de aur pe care își cîntărea carnea adusă din străinătate. Carnea asta de aici, a noastră, nu era bună.
Elena CEAUȘESCU: Extraordinar, de unde scoateți atîtea scorneli… Stă într-un apartament ca fiecare cetățean.
JUDECĂTORUL: Era vila bunicii.
Elena CEAUȘESCU: N-are vilă, n-avem nimeni! Noi am dat prin lege.
Judecător Gică POPA: ca să-și cîntărească carnea…
Judecător Gică POPA: Ați avut palat.
Elena CEAUȘESCU: Nu-i cumpărat nimic!
Judecător Gică POPA: Ați avut palate. Ați luat palate.
ELENA CEAUȘESCU: N-am avut, sînt ale țării.
Judecător Gică POPA: Și stăteai. Nu erau ale voastre. Pentru copii dădeai 10 lei pentru Revelion ca să-și cumpere bomboane, așa ai înțeles dumneata ca să ajuți copiii, familiile cu copii.
Elena CEAUȘESCU: Se poate să spună așa ceva?
PROCURORUL: Domnule Președinte, am o întrebare: să ne spună inculpatul Ceaușescu Nicolae, contul de peste 400.000 de dolari…
JUDECĂTORUL: 400 de milioane
Procuror Dan VOINEA: milioane de dolari din Elveția.
ELENA CEAUȘESCU: Ce cont?
PROCURORUL: Pe numele cui este și cui aparține?
Ambii inculpati: Ce cont?
JUDECĂTORUL: Cele 400 de milioane de dolari care au fost depuse la băncile din Elveția?
ELENA CEAUȘESCU: Să se aducă dovada, dovada…! (bate cu palma în masă)
JUDECĂTORUL: O să se aducă și dovada!
CEAUȘESCU: Nu există nici un cont al nimănui și ceea ce spuneți arată cît de fals și ce provocatori sînt cei care au făcut lovitura de stat.
Judecător Gică POPA: Îți place mereu sa folosești termenul de „lovitură de stat”. Vă rog să consemnați.
CEAUȘESCU: Vă rog, ca cetățeni… N-am terminat.
Judecător Gică POPA: Nu recunosc să fi depus eu sau alte persoane în numele meu, al familiei mele…
Nicolae CEAUȘESCU: Nici un dolar.
JUDECĂTORUL: Nici un dolar la vreo bancă din străinătate.
CEAUȘESCU: N-am dat declarație, îți spun ca simplu cetățean! Ce minciună, ce falsitate…
JUDECĂTORUL: Falsitate. La fiica dumitale s-a găsit suma de 90.000 de dolari, iar pe cetățenii care aveau un dolar îi trimiteai în judecată!
AVOCATUL LUCESCU CONSTANTIN: Sîntem la aceste 400 de milioane de dolari. Vă rugăm să întrebați inculpatul dacă nu a deschis vreun cont și nu există pe numele domniei sale… dar dacă totuși contul există pe numele domniei sale, este de acord și declară că îi lasă să vină în țară pentru statul român?
JUDECĂTORUL: Ai înțeles inculpat?
Avocat Constantin LUCESCU: Să vină în țară pentru statul român, în Banca Națională.
Nicolae CEAUȘESCU: Vom discuta în Marea Adunare Națională.
AVOCATUL LUCESCU CONSTANTIN: Acum să ne spună dacă acești bani pot fi remiși statului român?
CEAUȘESCU: Pentru dumneavoastră, ca simpli cetățeni…
JUDECĂTORUL: Noi sîntem tribunalul, nu sîntem simpli cetățeni.
CEAUȘESCU: Nu vă recunosc calitatea asta.
JUDECĂTORUL: Noi avem calitatea de tribunal. Că dumneata nu recunoști…
CEAUȘESCU: Dar ca cetățeni, vă spun că nu am avut și nici nu am cont în nici o țară, în nici o valută.
JUDECĂTORUL: Nu aveți cont depus în valută în nici o țară…
Procuror Dan VOINEA: Dacă-mi permiteți (neînțelegibil) putem înțelege.
AVOCATUL TEODORESCU: Vă rog să trecem la ascultarea inculpatei Ceaușescu Elena.
Judecător Gică POPA: Mai aveți de pus întrebări?
Nicolae CEAUȘESCU: Te voi trimite în judecată pentru insultă…
Avocat: Dacă semnează procesul verbal
Nicolae CEAUȘESCU: …cel care zice că ar fi procuror. Te voi trimite în judecată pentru insultă.
Judecător Gică POPA: Da. La comisia de judecată…
Nicolae CEAUȘESCU: Și la comisia de judecată. Și o să-l judece, asta-i adevărata judecată, în rîndul muncitorilor, la comisia de judecată.
Dan VOINEA: La locul de muncă
Judecător Gică POPA: Vă rog să citiți, să citiți declarația, ca să audă.
GREFIERUL: Nu recunosc învinuirile ce mi se aduc. Refuz să răspund la întrebarea cine este autorul genocidului de la Timișoara. Nu recunosc să fi dat ordin eu sau acoliții mei să se tragă în mulțimea adunată la cele … Nici ce s-a pus pentru, nici nu s-a tras pentru că am dat ordin să nu se tragă. Refuz să răspund la întrebarea cine a recrutat și dirijat mercenari străini care săvîrșesc fapte și în prezent, omorînd populația pașnică. Refuz să răspund la întrebările puse de tribunal. Nu recunosc noul organ al puterii constituite și nici organele care au uzurpat puterea de stat, în ghilimele. Uzurparea puterii a fost făcută cu ajutorul agenturii străine. Nu recunosc noile organe legal constituite ale puterii de stat. Sînt încă președintele țării și comandantul suprem.
Judecător Gică POPA: Între ghilimele. Nu-l considerăm noi. El se consideră.
GREFIER: Nu recunosc că am înfometat poporul, ci dimpotrivă am luat măsura ca să dau cîte 200 kg de grîu la țărani. Nu am ințenționat să dărîm satele României, ci am vrut să le modernizez. Nu recunosc să fi depus eu sau alte persoane în numele meu nici un dolar în bănci din străinătate. Nu am nici un cont.
CEAUȘESCU: Nu am depus eu și nu am dat nimănui… dar nu răspund nimănui.. e o provocare ordinară!
Judecător Gică POPA: Semnați declarația? Semnezi declarația, inculpat?
CEAUȘESCU: Nu, n-am dat nici o declarație. V-am spus ca simpli cetățeni, ca să cunoașteți realitatea.
Judecător Gică POPA: Refuz să semnez declarația. Refuză să semneze declarația. De altfel, inculpatul a refuzat să recunoască și legalitatea tribunalului în care a fost astăzi judecat.
Nicolae CEAUȘESCU: Și a acestui așa-zis Consiliu de Salvare Națională.
JUDECĂTORUL: Deci ai aflat de existența acestui consiliu.
ELENA CEAUȘESCU: Păi ne-ați spus, s-a spus aici.
Judecător: Consiliul de?
Elena CEAUȘESCU: Salvare Națională (neînțelegibil)
JUDECĂTORUL: Este organ al puterii legal constituite în stat.
Nicolae CEAUȘESCU: Nu se poate constitui un organ legal decît de puterea de stat, de Marea Adunare Națională. Cei care prin lovitură de stat, prin trădare au uzurpat puterea, cum s-a întîmplat sute și sute de ani în istoria României, au sfîrșit prin a răspunde în fața poporului.
JUDECĂTORUL: Dumneata poate ești mai cooperantă cu tribunalul, femeile sînt totdeauna mai raționale, mai înțelegătoare, poate și-a pierdut cumpătul inculpatul Ceaușescu. Dumneata care ai fost prima colaboratoare, Cabinetul 2, dumneata ai cunoscut de genocidul de la Timișoara?
ELENA CEAUȘESCU: Nu! Ce genocid? Nici nu vorbesc…
Nicolae CEAUȘESCU: Nu vorbi nimic.
JUDECĂTORUL: Nu ai nici o legătură nici dumneata cu acest genocid? Sau dumneata erai totdeauna preocupată de știință! De polimeri! Cine ți-a publicat lucrările în străinătate?
Nicolae CEAUȘESCU: Sînt cu zecile lucrările publicate în străinătate, cu știința și polimerii.
JUDECĂTORUL: Cine le scria?
ELENA CEAUȘESCU: Ce să-i spun, dacă ei poate să spună așa ceva?
Nicolae CEAUȘESCU: Păi, nu le spune!
Elena CEAUȘESCU: Cînd președinte al Academiei… au făcut prefața, se poate?
AVOCATUL TEODORESCU: Ascultarea se face pentru fiecare în parte. Ori, dacă dumneavoastră susțineți teza măcar o rezolvăm noi pînă la urmă cu tribunalul care să ne asculte ca reprezentanți ai dumneavoastră. Că mai sînteți încă președintele țării, că așa susțineți, dumneaei nu mai poate susține același lucru! Lăsați-o să vorbească!
Nicolae CEAUȘESCU: Este viceprim-ministru al guvernului Republicii Socialiste România.
AVOCATUL TEODORESCU: Asta e altă treabă, lăsați-o să se apere pe calitatea pe care o crede dumneaei.
ELENA CEAUȘESCU: Păi, eu nu mă apăr de nimic!
Nicolae CEAUȘESCU: Eu v-am spus ca simpli cetățeni
Nicolae TEODORESCU: Să răspundeți la întrebări. Pentru că sînteți obligată.
Nicolae CEAUȘESCU: Și ce vă spune tovarășa mea și ce v-am spus eu, v-am spus dumneavoastră ca simpli cetățeni, ca să înțelegeți… Nu am răspuns la nici o întrebare.
AVOCATUL TEODORESCU: Eu vă dau sfaturi, este obligațiunea mea… și care sînt în interesul dumneavoastră.
JUDECĂTORUL: Domnule avocat, vă rog. Deci dumneata în calitatea de viceprim-ministru, prim viceprim-ministru, pe care ai deținut-o în vechiul organ al puterii administrației de stat, trebuia să fi la curent, să luați hotărîri colective, nu așa prevedeau dispozițiile și prevederile Constituției? Cine a dat dispoziții să se tragă în mulțimea de la Timișoara?
ELENA CEAUȘESCU: Nu răspund la nici o întrebare. De la început și pînă la sfîrșit.
CEAUȘESCU: Pentru cunoștința dumneavoastră, care sînteți ofițeri, pot eu răspunde la întrebare. Ordinul de a trage nu-l dă guvernul.
ELENA CEAUȘESCU: Nu-l pot da eu!
Nicolae CEAUȘESCU: Guvernul nu poate să dea ordine, nu are în subordine armata.
JUDECĂTORUL: Dar la București, în tinerii care au murit, cine a tras, peste care au trecut tanchetele Securității, ..a unei părți.., tot teroriștii?
ELENA CEAUȘESCU: Teroriștii, se spunea aici, vorbeau oamenii că sînt ai Securității.
JUDECĂTORUL: Teroriștii sînt ai Securității?
Elena CEAUȘESCU: Așa se vorbea.
Avocat Constantin LUCESCU: Și Securitatea nu era a comandantului suprem?
JUDECĂTORUL: Deci se vorbea pe aici că teroriștii sunt ai Securității!
AMBII INCULPATI: Răspund, nu, nu este nici un răspuns, tot pentru lămurirea dumneavoastră.
Nicolae CEAUȘESCU: În primul rînd vreau să vă lămuresc pe dumneavoastră ca cetățeni.
JUDECĂTORUL: Cu dumneata am terminat. Spune în ce împrejurări a murit generalul Milea? A fost împușcat, de ce și de cine?
Elena CEAUȘESCU: Întrebați medicul. Întrebați oamenii.
JUDECĂTORUL: Nu răspund, este o provocare întrebarea cu privire la cauzele morții generalului Milea. Să întrebăm medicul care e…
Nicolae CEAUȘESCU: Și eu voi face anchetă, pentru a lămuri de ce s-a sinucis generalul Milea.
Procuror Dan VOINEA: De ce l-ai destituit pe generalul Milea? Și l-ai făcut trădător?
JUDECĂTORUL: De ce? Că dumneata l-ai făcut trădător, am auzit comunicatul care l-ai spus, prin care ai instituit starea de asediu, că generalul Milea, trădător, s-a sinucis pentru a scăpa de răspundere, de pedeapsa dreaptă pe care o aștepta ca trădător.
Nicolae CEAUȘESCU: Pentru lămurirea dumneavoastră. Nu dau. Pentru lămurirea dumneavoastră. Trădătorul Milea…
JUDECĂTORUL: De ce nu l-ați judecat dacă era trădător?
Nicolae CEAUȘESCU: Pentru că atunci am constatat treaba aceasta, chiar în ziua respectivă. Și a plecat ca să aplice măsuri – vă spun asta pentru judecata dumneavoastră -, dintr-un grup întreg și au venit ofițerii care erau cu el și ne-au anunțat că s-a împușcat. Și de abia după aceea am constatat că n-a aplicat ordinele stabilite, ca unitățile militare să-și facă datoria.
JUDECĂTORUL: Dumneata întotdeauna ai vorbit mai mult decît colaboratoarea apropiată a dumitale, totdeauna ai fost în față, dar totdeauna ai avut-o în dreapta dumitale. Și ea cunoaște tot atâtea lucruri importante, dar ar fi bine să fie relatate în fața tribunalului, să cooperăm, să vorbim civilizat, să vorbim ca niște intelectuali, că vă pretindeți amîndoi membrii ai Academiei, să ne spuneți cu ce bani se plăteau publicațiile în străinătate, atît ale inculpatului Ceaușescu Nicolae, operele alese, cît și cărțile de știintă ale academicianului Elena Ceaușescu. Așa-zisul academician.
ELENA CEAUȘESCU: Așa-zisul… Ne-ai luat și titlurile… Așa zisul
JUDECĂTORUL: Nu le-am luat eu. Să răspundă la întrebările puse de tribunal.
ELENA CEAUȘESCU: Heee … păi, sigur!…
JUDECĂTORUL: Refuz să răspund la întrebările puse de tribunal.
Nicola CEAUȘESCU: Este tot pentru informarea dumneavoastră, că am scăpat atunci, mi-ați spus că eu mîncam numai mâncăruri din străinătate, că există de ani de zile listele cu ce mănînc eu, ori 1100 – 1200 de calorii pe zi și numai legume.
JUDECĂTORUL: Și poporului îi dădeai numai 3600 de calorii, îmbuibat acest popor.
Nicolae CEAUȘESCU: Și 60 de grame pe zi, de carne.
JUDECĂTORUL: Mai aveți de pus întrebări domnule procuror?
PROCURORUL DAN VOINEA: Da, domnule președinte.
Nicolae CEAUȘESCU: Vreau să spun, vă informez…
Procuror Dan VOINEA: Cine a dat ordin să fie implicate, ca să intervină forțele armate în înăbușirea demonstrației de la Timișoara? Pentru că inculpatul spunea că generalul Milea nu a respectat ordinele primite. Care sînt aceste ordine? Ce n-a respectat, ce n-a respectat?
Judecător Gică POPA: Ce n-a respectat?
Nicolae CEAUȘESCU: Voi spune în Marea Adunare Națională ce ordine n-a respectat în București, și de ce a trădat.
JUDECĂTORUL: Da. Mai aveți de pus întrebări?
Avocat Nicolae TEODORESCU: Vă rog să întrebați pe inculpata Elena Ceaușescu dacă a fost sau este bolnavă psihic?
ELENA CEAUȘESCU: Ce este?!
AVOCATUL TEODORESCU: Dacă a fost sau este bolnavă psihic. Și vă rog să consemnați răspunsul.
JUDECĂTORUL: Da. Dumneata ai suferit vreo boală psihică? Sau dacă suferi acum?
ELENA CEAUȘESCU: Ce provocare ordinară!…
AVOCATUL TEODORESCU: Nici o provocare, este în apărarea dumneavoastră, că dacă sînteți iresponsabili atunci e o apărare, dacă nu, e altă apărare.
ELENA CEAUȘESCU: E o provocare, nu se poate să spui așa ceva?!
Nicolae CEAUȘESCU: Nu ți-am recunoscut dreptul…
JUDECĂTORUL: Noi am înțeles din această dezbatere.. pentru că dumneavoastră obișnuiți să nu aveți niciodată un dialog cu poporul și să poarte numai dînsul un monolog și după aceea să-l aplaude ca în ritualurile africane, să bată lumea din palme, așa, nici astăzi.. v-ați comportat în continuare la fel, nu v-ați schimbat, nu ați tras nici un fel de învățăminte. Ca niște megalomani.
Nicolae CEAUȘESCU: Tot pentru informarea voastră.
Judecător Gică POPA: Mai sînt de pus întrebări?.. Probe în apărare aveți?…
Avocat: Nu.
Avocat Constantin LUCESCU: Mai facem o ultimă încercare, tovarășe. Procedura ne permite acest lucru. Vă rog să consemnați, că refuză. Dacă refuză, este treaba lor.
Nicolae CEAUȘESCU: Nerecunoscînd tribunalul, nu pot să recunosc nici apărarea.
JUDECĂTORUL: Vă rog, și consemnați în caietul dumneavoastră de grefier, că refuză colaborarea cu apărătorii, și că nu au probe.
ELENA CEAUȘESCU: Adevăratul tribunal este Marea Adunare Națională.
JUDECĂTORUL: Dumneata vrei sa semnezi declarația?
ELENA CEAUȘESCU: Nu, nici o declarație. Am muncit și am luptat pentru popor de la 14 ani și mi-am dedicat toată viața pentru popor. Și poporul este poporul nostru și nu-l trădăm noi… poporul.
JUDECĂTORUL: Am urmărit, și știam că ziua dumitale este undeva înainte sau după ziua dînsului
Elena CEAUȘESCU: Și?
Judecător Gică POPA: Dar nu știam niciodată anul în care v-ați, te-ai născut. Care este?
ELENA CEAUȘESCU: Astea chiar sunt de femei…
JUDECĂTORUL: De aicea a pornit toată minciuna, nici un dicționar, orice femeie își ascunde vîrsta, dar cînd este un om care apare în dicționare, în cărți și în toate astea, să nu se arate vîrsta?… Vă rog, tovarășe procuror să rețineți, tribunalul consideră cercetarea judecătorească a procesului terminată și vă dau cuvîntul la dezbateri, să susțineți acuzarea.
Procuror Dan VOINEA: Domnule președinte, avînd în vedere atrocitățile săvîrșite de Ceaușescu Nicolae și Ceaușescu Elena, noi considerăm că acești doi inculpați se fac vinovați de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de articolele 162, 163, 165 și 357 din Codul penal, articole în baza cărora solicităm condamnarea celor doi inculpati la pedeapsa cu moartea. Totodată, solicităm confiscarea totală a averilor soților Ceaușescu.
JUDECĂTORUL: Aveți cuvîntul în apărare.
AVOCATUL TEODORESCU: Domnule judecător. Înainte de a discuta problemele de drept, care se ivesc din ceea ce susțin inculpații, cărora le acordăm asistență chiar față de poziția obstrucționistă a acestora, eu voiesc să vă înfățișez faptul că le-am făcut noi onoarea, c-am venit de la București să le acordăm apărarea care în ultimii 25-30 de ani nu s-a respectat. Că noi înțelegem ca avocați să apărăm indiferent pe cine ar fi și indiferent de faptele pe care le-a săvîrșit, dar în limita dispozițiilor legale, a faptelor de care luăm cunoștiință prin rechizitoriu, a probelor care ni s-au fost căutate de către reprezentanții legali și sigur, în spiritul legalității. Deși poziția absolut obstrucționistă a celor cărora le-am făcut cinstea de a le acorda această deplasare în locul acesta. Ca să-i apărăm. Înțelegem totuși, ca și ei să înțeleagă, pentru dumneavoastră… n-am nevoie… să facă asemenea lămuriri, că numai un președinte în funcțiune poate cere pentru o faptă pe care ar săvîrși-o să fie supus discuțiunii organului legislativ care la noi este Marea Adunare Națională. Și că odată cu destituirea dintr-o anume funcție de stat, și noi nu vorbim pe calitatea dumnealui de secretar general al partidului, care e o altă treabă și o judecă partidul, ci pe calitatea care a avut-o inculpatul Ceaușescu Nicolae, de președinte al acestei țări. Ori, această calitate din momentul în care Frontul Salvării Naționale s-a constituit, și Consiliul care este constituit a luat măsura de demitere a guvernului și de demitere din funcția de președinte al republicii a lui Ceaușescu Nicolae, acesta este supus dispozițiilor legale ca orice cetățean din aceasta țară. Deci din acest punct de vedere, noi constatăm – și vă rog să consemnați, în procesul verbal al ședinței, acest fapt – că am constatat că sînt îndeplinite toate formele procedurale prevăzute de lege pentru trimiterea în judecată și judecarea celor ce au compărut în calitate de inculpat. Deci, este o greșeală pe care o săvîrșesc cei doi inculpați, nu a faptului recunoașterii sau nerecunoașterii, pentru că aceasta, recunoașterea sau nerecunoașterea, dacă este dezmințită de probe nu face două parale. Și dumnealor au socotit, deși eu am venit să le acord, să le fac cinstea de a-i apăra. Ei se mențin în aceeași poziție pe care au avut-o dintr-un început, zicînd că este un act de provocare dacă i-am întrebat dacă sînt bolnavi psihic sau nu, pentru că una e impunitatea prevăzută de lege, adică aceea în care ești bolnav și poți fi supus unei expertize psihiatrice și atunci ești iresponsabil, mare diferență fiind față de situațiunea în care te comporți ca un iresponsabil, dar ești responsabil. Și spre regretul meu care sunt avocat, nici procuror, nici membru al tribunalului militar, trebuie să constat și o spun cu toată certitudinea că inculpații cărora noi le acordăm asistență, chiar în dauna voinței sale, pentru că așa glăsuiește legea care nu s-a respectat pînă acum și dumnealor, amîndoi o știu, faptul acesta, eu vă spun că dumnealor au acționat ca iresponsabilii, dar cu deplin discernământ în tot ceea ce au făcut. Ei sunt trimiși în judecată pentru patru fapte. Eu nu înțeleg să extind în vreun mod ceea ce a zis rechizitoriul procuraturii și anume pentru faptele prevăzute de articolele 162, 163 și 165 și 357 din Codul penal și constat în baza probelor care au fost depuse la dispoziție, că aceștia se fac vinovați de aceste fapte. Rugămintea noastră, a apărării, este însă una singură, ca dumneavoastră să luați o hotărîre care să nu aibă caracterul de vendetă, să nu aibă caracterul de răzbunare și să fie și să o înțeleagă pînă în ultima lor clipă ei și alții care vor mai compare în fața judecății, că poporul acesta, printr-un tribunal legal constituit, că dacă n-ar fi fost legal constituit, noi sîntem primii care am fi venit să spunem e nelegală constituită o instanță judecătorească. Să știe și cei doi inculpați, cărora forțamente trebuie să le acordăm apărarea pe care nu o voiesc, dar noi tot îi apărăm, pentru că așa glăsuiește Constituția pe care fac vorbire, fără să știe ce spune în ea. Încălcarea fostă a acesteia și-i apăr pentru că așa trebuie, dar și să se lămurească pentru totdeauna, pentru clipele cît vor mai avea pînă la sfîrșitul vieții lor, că tribunalul acesta militar a fost și este legal constituit și că ei nu au calitatea decât de inculpați, iar nu calitățile de stat pe care le-au avut pînă în momentul în care li s-a ridicat aceste funcțiuni de către organul care este constituit legal în această țară.
JUDECĂTORUL: Cu privire la faptele lor?
AVOCATUL TEODORESCU: În ce privește fapta prevăzută de 162 și anume aceea de subminare a puterii de stat, în probele care le-au fost culese și ni s-au pus și nouă la dispoziție, nu pot face nici un fel de obiecțiune, socotind că aceștia, într-adevăr, se fac vinovați de săvîrșirea acestei fapte. În ce privește fapta prevăzută de 163 din Codul Penal, actele de diversiune din materialul care ne-a fost pus la dispoziție de către acuzare și de care am luat cunoștiință, în deplină cunoștiință de cauză, ceea ce le spun dumnealor, vă rog să constatați și să luați act de declarația pe care o facem noi în calitate de apărători, că aceștia într-adevăr se fac vinovați și de săvîrșirea acestei infracțiuni. În ce privește infracțiunea de subminare a economiei naționale, aceea prevăzută de articolul 165 din Codul Penal și toate documentele acesteia care au fost culese în scurt timp, în cîteva zile, de organul de urmărire penală, ca documente ce existau acestui moment, se fac vinovați aceștia și de săvîrșirea acestei infracțiuni. În fine, ultima faptă în sarcină și care este și cea mai gravă, aceea de genocid, prevăzută de 357, litera c, din Codul Penal, constat că și această faptă este săvîrșită de aceștia. Rugămintea noastră, în calitate de apărători ai celor doi inculpați, soții Ceaușescu Nicolae și Elena, este aceea ca dumneavoastră să dați hotărîrea, în numele legii, să nu apară ca un act de răzbunare a cuiva, ci să se înțeleagă că pentru acele fapte săvîrșite, fiecare inculpat trebuie să-și primească pedeapsa, așa cum este prevăzută de lege. Vă mulțumesc.
AVOCATUL LUCESCU: Domnule președinte, domnilor asistenți populari, reprezentanți din sală. Este greu să pui concluzii împotriva oamenilor care, chiar și deferiți Justiției, nu vor să recunoască crima împotriva poporului român, crimă de genocid, nu numai la Timișoara și București, în momentele de față, ci crima dinainte de peste 20 și ceva de ani. Crimă prin înfometare, prin lipsă de căldură, prin lipsă de lumină, dar cea mai odioasă crimă a fost crima de a încătușa spiritul românesc, sufletul acestui popor, în raport de odioasele crime săvîrșite la Timișoara, de odioasele crime săvîrșite cînd poporul și copiii, copii nevinovați, studenți, au fost călcați de tancuri cu șenile. Cînd ați căutat un act odios de diversiune, pînă cînd Armata cu Securitatea să o puneți cap la cap și ați îmbrăcat ofițeri ai Securității din trupele dumneavoastră în ofițeri M. Ap. N., să dați iarăși o lovitură, ca Armata să nu vină alături de popor, ca poporul să urască Armata și din această degringoladă dumneavoastră să puteți cîștiga timp pentru a crește copiii de la orfelinate pentru a-i trimite în străinătate sau și a-i aduce ca trupe de comando împotriva poporului român. Da, a cărui popor, că nu mă refer la oameni în vîrstă! Dacă ați fi împușcat unul ca noi îi împușcați pentru voința lor, dar ca să tăiați legăturile de oxigen de la capul bolnavilor, de la copii, să trageți în spitale și în bolnavi, să aruncați în aer sîngele și medicamentul poporului? Cu hrana cu care Bucureștiul s-ar fi putut hrăni luni de zile, iar militarii ar fi putut să tragă și poată să susțină apărarea țării fermă, i-ați băgat în subsolurile de unde teroriștii dumneavoastră și astăzi se duc, se alimentează și luptă împotriva oamenilor nevinovați, în speranța ca dumneavoastră îi veți mai plăti vreodată din eforturile făcute de România. Cu multă emfază spuneați: am plătit datoriile! Nu numai că le-ați plătit, ne-ați secătuit și v-ați depus destui bani, v-ați dus ayatolahului să închinați un ultim omagiu. Erați la fel ca el, același spirit deviant, care și-a omorît poporul. Spuneți că nu recunoașteți organismele noastre, ale puterii populare? Nu trebuie să le recunoașteți, domnule fost președinte, pentru că am luat în ’47 puterea în mînă împotriva altora și nu s-au prevalat de nici un fel de legi ale Statului român. Regele Mihai a avut mai multă demnitate decît dumneavoastră. Poate ați fi avut mult mai multă demnitate și înțelegere din partea poporului român dacă v-ați fi dat demisia, dacă ați fi rămas acolo în străinătate. Cu străinii ați trăit, puteați să muriți cu ei, să vi se ofere acel azil politic.
NICOLAE ȘI ELENA CEAUȘESCU: (rîzînd) Nu plecăm noi de aici. Aici murim noi.
AVOCATUL LUCESCU: Rîsul acesta este semnul voii dumneavoastră. Domnule președinte, greutatea apărării, care trebuie să fie apărare și nu act de acuzare, constă în această odioasă neînțelegere a situației, astăzi și în clipa de față. În aceasta constă greutatea, în sfidarea tribunalului, în nonșalanța cu care ne luăm cățeii de altfel, ca și cînd suntem ridicați de pe la case pentru tot ce am făcut. Domnule Președinte, aș fi fost unul dintre cei care m-aș fi dus și aș fi luptat în cadrul Ministerului de Justiție, în cadrul atribuțiilor noastre profesionale, care trebuie să fie umanitare, trebuie să fie de dăruire față de adevăr, față de adevărul pentru care se luptă astăzi, aș fi cerut să se suprime pedeapsa cu moartea pentru că în unele cazuri am avut și nesocotita experiență, proasta experiență de a vedea că s-au făcut greșeli. Eu nu v-aș cere pedeapsa cu moartea. Spunea cineva, dar este greu pentru poporul român să mai suporte alături. Cea mai mare suferință, cea mai mare pedeapsă este să trăiască în condițiile în care ni le-a creat nouă, să trăiască cu frica în sân, că poți fi ridicat și împușcat, că poți fi injectat și dus la spitalul de nebuni, că împotriva familiei se pot lua cele mai odioase măsuri, că împotriva neamurilor și asta pe linie ascendentă, cumplitele dosare de cadre ținut de doamna, cu buna ascultare, făcută de domnia sa. Este reprobabil, pînă și pe WC își asculta pe demnitari și pe acoliți. Cu asta se ocupa scumpa noastră conducere, marea savantă de renume mondial, „coidoi”, să-mi iertați expresia. Domnule președinte, poate cine știe, o singură atenuantă. Ne-a ajutat să ne vedem liberi prin 3 catastrofale greșeli făcute. A adunat masele care știa că sînt împotriva lui. Și a ucis generalul care îi apăra pielea, pentru că n-a fost de acord să tragă într-adevăr în muncitori. Armata n-a fost niciodată de acord că facă așa ceva. Și în al treilea rînd. Ați ucis tineri, ce au fost copiii aceia minunați, ce au fost de vină? Cu prețul, de care popor vorbiți, dacă prețul libertății noastre este cîștigat cu sufletul, cu sîngele acestor copii. Domnule Președinte, aveți aceste lucruri și ca atenuante, spunem, pentru că practic tocmai megalomania pe care a avut-o ne-a adus aici, da, tocmai pentru acest lucru veți vedea și demnitatea soluției, veți vedea și faptele. Vă mulțumesc pentru atenție.
JUDECĂTORUL: Inculpat Ceaușescu Nicolae, dumneata ce ai de spus la ultimul cuvînt?
Nicolae CEAUȘESCU: Nu sînt inculpat, sînt președintele României, comandant suprem și voi răspunde în fața Marii Adunări Naționale și reprezentanților clasei muncitoare și cu asta am terminat. Totul – minciuni de la un capăt la altul, a celor care au dat lovitura de stat, trădînd poporul, mergînd pînă la distrugerea independenței României.
JUDECĂTORUL: Cu dumneata nu se poate stabili un dialog civilizat, rațional, logic.
Nicolae CEAUȘESCU: Cu oamenii corecți cînd mă duceam în fabrică, mă ridicam în fața muncitorului și discutam în picioare.
AVOCATUL LUCESCU: Domnule președinte, daca îi mai dați cuvîntul în continuare considerăm că este o jignire adusă poporului român și actului de justiție românească.
JUDECĂTORUL: Tribunalul se retrage pentru deliberare!
[…]
Completul de judecată revine în sală pentru a da citire pronunțării sentinței.
JUDECĂTOR Gică POPA: În picioare!
ELENA CEAUȘESCU: Nu dragă, nu ne ridicăm, sîntem oameni …
JUDECĂTORUL: Tribunalul, în numele legii și al poporului, deliberînd în secret, condamnă în unanimitate de voturi pe inculpații Ceaușescu Nicolae și Ceaușescu Elena la pedeapsa capitală și confiscarea totală a averii, pentru săvîrșirea infracțiunilor de genocid prevăzute de art 357, aliniatul 1, litera c, Cod Penal; subminarea puterii de stat prevăzută de art 162 Cod Penal; act de diversiune, prevăzut de art 163 Cod Penal și subminarea economiei naționale prevăzută de art 165, aliniatul 2 Cod Penal. Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 decembrie 1989.
AVOCATUL TEODORESCU: Vă rog să-mi îngăduiți să mai iau o dată legătură cu inculpații.
CEAUȘESCU: Nu recunosc nici un tribunal.
AVOCATUL TEODORESCU: Nerecunoscînd tribunalul nu exercită nici o cale de atac. În condițiile acestea vă rog să constatați că hotărîrea e definitivă.
CEAUȘESCU: Cine a dat lovitura de stat poate să împuște pe oricine!
Tribunalul se retrage.
Nicolae CEAUȘESCU: România va trăi-n în veci de veci. Toți trădătorii, oricîți vor fi… Va trăi România și poporul român liber, nu cu trădători.
Militar: Rămîneți pe loc. Stați pe loc.
Nicolae CEAUȘESCU: „Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină, Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost' pământ!” … Ce nedreptate! Toate ne-au spus pe lumea asta, dar nimic de trădători!
Elena CEAUȘESCU: Și i-am avut lîngă noi.
Nicolae CEAUȘESCU: I-am avut lîngă.
Elena CEAUȘESCU: Da, așa se întîmplă, trădările vin de lîngă tine.

Sursa și VIDEO la Marius Mioc de la care vă mai recomandăm:
– articole (inclusiv cu filmări) despre revoluția bucureșteană la pagina Revoluția din București
– fragmente din emisiunea TVR din timpul revoluției la pagina TVR în decembrie 1989
– filme despre revoluția din 1989 la pagina Filme documentare despre revoluție
– Cărți despre revoluția din 1989 de vînzare la pagina Cărți de vînzare

Republicare - Remember