Parlamentul European a adoptat pe 12 februarie 2026, o rezoluție care recomandă recunoașterea bărbaților care se identifică drept femei ca fiind, legal și social, femei. Documentul, parte a priorităților UE pentru cea de-a 70-a sesiune a Comisiei ONU pentru Statutul Femeii, a generat dezbateri intense privind protecția femeilor biologice și eficiența politicilor de egalitate de gen.

 

Votul europarlamentarilor români a reflectat diviziunile interne, între susținătorii rezoluției din partidele progresiste și cei conservatori care au criticat prevederile ca fiind o amenințare la adresa siguranței și drepturilor femeilor reale, informează site-ul MișcareadeRezistență al lui Marius Tucă.

Parlamentul European a votat astăzi, în sesiunea plenară de la Strasbourg, o recomandare către Consiliu privind prioritățile Uniunii Europene pentru cea de-a 70-a sesiune a Comisiei ONU pentru Statutul Femeii (CSW70), programată în martie 2026 la New York. Documentul, cu referința A10-0010/2026, include o prevedere controversată: „sublinierea importanței recunoașterii complete a femeilor trans ca femei”, considerând că includerea acestora este esențială pentru eficacitatea politicilor de egalitate de gen.

Rezoluția, raportată de Lina Gálvez (S&D, Spania) din Comisia pentru Drepturile Femeilor și Egalitatea de Gen (FEMM), a fost adoptată cu 363 de voturi pentru, 71 împotrivă și 81 de abțineri, conform listelor de vot nominal publicate de Parlamentul European. Este important de menționat că rezoluția nu are caracter obligatoriu, ci reprezintă o poziție politică non-binding, menită să ghideze delegația UE la ONU și să exercite presiune asupra Comisiei Europene și statelor membre pentru integrarea acestor priorități în strategiile viitoare, inclusiv în planul de egalitate de gen 2026‑2030.

Pentru România, rezoluția nu are efect direct, dar ar putea influența presiunile UE asupra politicilor naționale, mai ales în contextul deciziilor recente ale Curții de Justiție a UE privind recunoașterea transfrontalieră a identității de gen. Guvernul de la București, dominat de coaliția PSD-PNL, nu a reacționat oficial până acum, însă poziția conservatoare a țării sugerează rezistență la implementare.

Această decizie subliniază diviziunile persistente în UE pe teme de gen și are implicații pentru strategiile viitoare de egalitate și relațiile cu ONU.