Despre divizarea populației de alegători din Statele Unite s-a vorbit mereu în preajma alegerilor prezidențiale. Iar pericolul semnalat s-a întemeiat de fiecare dată pe diferențele accentuate dintre alegătorii republicani și cei democrați. Aparent, nu se întâmplă nimic nou în acest an. În realitate însă, Statele Unite se cutremură sub aspect electoral, așa cum nu s-a mai întâmplat niciodată, cel puțin începând de la al Doilea Război Mondial. Se deschid acum răni, care nu se vor putea vindeca decât prin sacrificii imense și printr-o reformă profundă a statului. Și, atât cât înțeleg eu de la distanță, voi încerca să explic de ce.

Democrații, pentru a rămâne pe val, pentru a gestiona pe o durată mai mare de timp Casa Albă, Departamentul de Stat și justiția, s-au transformat în progresiști. Iar progresiștii în neomarxiști. Ei au aplicat o operație chirurgicală, probabil ireversibilă, asupra întregii societăți. Deschizând granițele, primind și chiar atrăgând emigranți cu toptanul, subvenționându-i într-o manieră încă nemaiîntâlnită pentru a-i face dependenți de administrația democrată, pentru a schimba cu ajutorul lor raportul electoral de forțe, rând pe rând administrațiile democrate au creat o teribilă masă de manevră, ale cărei costuri sunt zilnic achitate de cei care muncesc, de cei care produc, de cei care au pus în mișcare motoarele economiei făcând profituri. Cei subvenționați, din ce în ce mai mulți, cărora cu multă lejeritate le-a fost acordat dreptul de vot, schimbă, cum este și firesc, raporturile de forțe în plan electoral în favoarea democraților. Și astfel nemunca este promovată în defavoarea muncii. Iar falsul egalitarism, confundat cu democrația de tip progresist, generează o construcție politică care poate sfârși într-un mod similar în care s-au sfârșit, rând pe rând, regimurile comuniste. Într-o singură generație, am trăit ca să văd cum modelul capitalismului modern se transformă, sub aparența progresismului, într-o societate de tip regresiv. Cu impact asupra întregii lumi occidentale.

Mai este o singură zi până la probabil singura și ultima dezbatere electorală între Donald Trump și Kamala Harris. Oponenta lui Trump se pregătește intens împreună cu o întreagă echipă de consultanți pentru a-și asigura succesul într-o dezbatere care va fi măsurată de toate institutele de profil din lume. Jucând total atipic, așa cum de altfel ne-a obișnuit, Donald Trump lasă impresia că nu are niciun plan secret pregătit pentru această bătălie și își etalează cu un curaj aproape nebunesc toate cărțile pe care le va arunca în joc. Iar acestea nu sunt prea multe. Îi amenință cu închisoarea pe toți cei „implicați într-o competiție lipsită de scrupule” în aceste alegeri. Dacă va ajunge președinte, spune el, îi va urmări prin puterea legii pe adversarii săi politici, care vor fi „condamnați la închisoare pe termen lung”. Va face în așa fel încât „să nu se mai repete depravarea justiției”. Iar expunerea legală îi va viza nu numai pe actorii politici din tabăra democrată, ci și pe avocați, pe alegătorii ilegali, pe funcționarii electorali corupți. Iar ceilalți, cei neidentificați cu democrații, vor beneficia de grațieri din prima zi. Să recunoaștem că toate acestea sunt enunțuri cel puțin șocante, care prefigurează o strategie care are la bază principiul „totul sau nimic”.

Dincolo de comportamentul atât de diferit al celor doi candidați, semnale care sunt analizate pe ultima sută de metri indică mari diferențe în ceea ce privește maniera în care se aliniază cele două tabere. Democrații au strâns rândurile și par a fi mai uniți decât oricând. La fel se întâmplă și cu întreaga administrație aflată sub controlul acestora. În timp ce republicanii lasă impresia că se pregătesc în mod haotic pentru mega-confruntarea care urmează.

Mi-e teamă, întrucât eu unul mă declar un adversar al progresismului de tip neomarxist, că în cea mai mare putere de pe planetă, acolo unde există ceea ce numim America profundă, democrația scapă de sub control. Și se transformă sub ochii noștri în altceva. În ce anume? Vom ști după ce are loc faimoasa dezbatere și analiștii politici vor fi capabili să tragă o linie și să anticipeze rezultatul final al alegerilor.