În prestigioasa publicație americană The American Spectator, a apărut în această dimineață un articol senzațional, care face conexiunea între lovitura de stat dată prin CCR în România, declarația directă a lui Antony Blinken, făcută în numele administrației americane, respectiv războiul ucrainean, transmite SolidNews, care redă analiza integrală:

În timp ce Călin Georgescu, candidatul la președinția României care este cel mai asemănător cu Trump în mesajul său, se îndrepta spre victorie împotriva unei adversare de stânga (numită uneori „Kamala”) în turul final al alegerilor din 8 decembrie, Departamentul de Stat al SUA a emis un avertisment amenințător cu privire la „actori străini care încearcă să îndepărteze politica externă a României de alianțele sale occidentale.”

Apoi, din Malta, pe 5 decembrie, secretarul de stat Antony Blinken a făcut o acuzație de rău augur: „Autoritățile române descoperă un efort rusesc – de amploare și bine finanțat – de a influența alegerile prezidențiale”. (Rețineți: Blinken a orchestrat campania falsă prin care, folosindu-se de foști agenți ai serviciilor, a spus despre laptopul lui Hunter Biden că ar fi o operațiune de dezinformare rusă. El este, de asemenea, investigat de Congres pentru retragerea dezastruoasă a SUA din Afganistan și pentru sperjur. După cum a declarat reprezentantul Corey Mills pe 11 decembrie, „Americii îi este mai bine fără tine în funcție.”)

Magie! A doua zi, o Curte Constituțională formată din nouă judecători desemnați politic de la București a anulat brusc alegerile prezidențiale din România, pe motivul suspectării intervenției Rusiei – o mișcare îndrăzneață care a șocat națiunea de Sfântul Nicolae, o sărbătoare de iarnă îndrăgită de români.

Votul începuse deja la secțiile de votare din întreaga lume care deservesc diaspora masivă a României de 8 milioane de cetățeni care lucrează în străinătate, circumscripție electorală câștigată de Georgescu cu 43,3% în primul tur, mai mare decât cele 23% câștigate pe plan intern.

Într-o postare vizualizată de peste 1 milion de persoane pe TikTok (aplicația acuzată că este motorul popularității neașteptate a lui Georgescu și locașul pretinsei manipulări a Rusiei), candidatul, cu calmul caracteristic, a numit anularea o „lovitură de stat legitimată” de CCR și un „pact cu diavolul”. El i-a îndemnat pe simpatizanții săi să rămână calmi.

Asia Times a scris despre care este puterea străină care a interferat în alegerile anulate din România, publicând un articol cu titlul: „SUA sprijină o lovitură de stat judiciară în România ”.

Pactul cu diavolul

Rolul administrației Biden în această situație a fost unul decisiv. Un fost ambasador al SUA în România a stat ore în șir, zi de zi, înainte de anulare, pe canalul local afiliat CNN, denigrându-l pe Georgescu, un rol pe care l-ar fi putut juca doar cu aprobarea Ambasadei.

Pe 9 decembrie, ambasadorul SUA Kathleen Kavalec și-a făcut publică vizita la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu (MKAB) de la granița dintre România și Ucraina, o facilitate cheie pentru armata SUA și NATO. De la invazia rusă a Ucrainei, MKAB a servit drept cea mai estică „rampă de lansare” a armatei, poziționată pentru a răspunde amenințărilor din Rusia, Crimeea sau Orientul Mijlociu. În prezent este transformată în cea mai mare bază NATO din Europa.

Până în prezent, guvernul român nu a arătat nicio dovadă concretă care să demonstreze că alegerile prezidențiale au fost afectate de ingerințe străine. Compact News, o respectată revistă independentă de știri, a numit decizia Curții Constituționale o „lovitură de stat judiciară”, explicând că „dosarul de informații împotriva lui Georgescu nu oferă nicio dovadă clară a intervenției străine sau chiar a manipulării electorale”.

Într-un interviu în limba engleză pentru Sky News, Georgescu a declarat ferm că nu are legături cu Rusia. În ceea ce privește NATO, el a explicat: „NATO este bun ca organizație de apărare; dacă au grijă de noi, sunt în regulă, dar nu vreau să-mi implic țara într-un război”.

Doi dintre candidații la președinție din primul tur au fost favoriții SUA, bucurându-se și de credibilitate militară: fostul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, între 2019-2024 (și fost ambasador în SUA între 1996-2000), a obținut doar 6% din voturi; fostul prim-ministru Nicolae Ciucă, un general de patru stele în retragere, care a servit sub comanda SUA în Irak și Afganistan, s-a descurcat puțin mai bine, obținând un scor de 9%.

Analiștii din România cred că această campanie de demonizare a lui Georgescu este direct legată de sprijinul său pentru negocierile din Ucraina. „Iată nebunia”, a spus un jurnalist respectat, care nu a vrut să-i apară numele, dat fiind contextul. „Georgescu spune deseori că vrea să protejeze interesele poporului român, ceea ce înseamnă că nu vrea un război regional, iar oamenii sunt total de acord cu el, dar asta îl face mari probleme!”

O evoluție ciudată a evenimentelor a fost marcată pe 13 decembrie, când Parlamentul român – programat să fie înlocuit cu noi parlamentari aleși la 1 decembrie – a adoptat o lege care permite soldaților români să se desfășoare sub comanda străină. Mi-a adus aminte de un articol din Foreign Affairs, din primăvara anului trecut, „Europa – nu NATO – ar trebui să trimită trupe în Ucraina”, cu subtitlul „Pentru a opri înaintarea Rusiei, Kievul are nevoie de mai mulți soldați pe front”, susținând ca țările europene să trimită trupe direct în luptă în Ucraina. Mass-media din România aproape că nu a vorbit deloc despre votul din Parlament.

Daune aduse democrației

Adevărul va ieși la iveală cu privire la prezența sau absența ingerinței Rusiei în alegerile din România, dar strategia nedemocratică a făcut deja mult rău. Actualul președinte, Klaus Iohannis, care și-a depus pentru prima dată jurământul pe 21 decembrie 2014, a anunțat că va continua în funcție până la alegerea următorului președinte, dar Constituția spune că trebuie să părăsească postul la expirarea mandatului, dacă Parlamentul nu adoptă o lege care să îi permită să mai rămână.

„Iohannis este cea mai detestată personalitate românească din țară astăzi. Dacă stă mai mult, tensiunea socială va crește enorm”, a observat Bogdan Chirieac, un comentator politic experimentat, vorbind la un cunoscut post independent de televiziune din România.

„Aversiunea față de prelungirea mandatului prezidențial este colosală în rândul oamenilor cărora asta le amintește de vremurile comuniste”, a adăugat Sergiu Andon, avocat și analist politic experimentat.

El a oferit două analogii din trecutul recent.

„Acest dispreț față de alegerea poporului a fost cel mai rușinos act electoral din 1946, când comuniștii au falsificat alegerile, schimbând rezultatele de la 21% la 81% pentru comuniștii care erau aliați la acea vreme cu trupele sovietice de ocupație”, a explicat el.

Andon a mai spus: „Decizia Curții Constituționale de Ziua Sfântului Nicolae este cea mai anti-juridică decizie de la procesul fabricat și condamnarea la moarte pronunțată împotriva cuplului Ceaușescu în ziua de Crăciun din 1989. Nu vorbim despre dacă meritau sau nu, dar ca proces juridic, a fost un proces fals, la fel cum procesul de luna aceasta a fost tot fals.”

Ce urmează

Din păcate, România și Călin Georgescu sunt prinși între prezent și viitor — prinși între o administrație eșuată Biden, angajată în război cu orice preț în Ucraina (accelerând  livrările de arme și ajutoare națiunii epuizate pentru a escalada conflictul înaintea numirii în funcție a președintelui ales Donald J. Trump) și un nou președinte american, care dorește „încetarea imediată a focului” în Ucraina, în timp ce speculează că „este posibilă retragerea SUA din NATO. .”

Echipa Biden încearcă să creeze un fapt împlinit pentru a bloca România în război, indiferent de preferințele democratice. Administrația Trump nu poate prelua funcția suficient de repede.

Va urma…

sursă: spectator.org

traducere și adaptare: Oana-Medeea Groza