Teologul Radu Preda, președintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a vorbit, în emisiunea „Credință și cultură”, la Trinitas TV, despre memoria ca proiect de țară, în Anul Centenarului, în contextul actual al unui război hibrid, al știrilor falsificate și al pierdrerii reperelor. Radu Preda consideră că în acest an, mai presus de orice, nu trebuie reaprinsă dușmănia nici măcar la nivel retoric și că trebuie să manifestăm „o bucurie sobră”.  Pe de altă parte, președintele IICCMER a remarcat faptul că Biserica Ortodoxă Română este singura care va puncta în mod real Anul Centenarului, prin sfințirea noii Catedrale Patriarhale.

„În anul 2018 avem toate motivele să cultivăm o bucurie sobră, pentru că jumătate din acest Centenar este consumat, din 1938, de la dictatura regală a lui Carol al II-lea și până în 89 prin o serie de regimuri abuzive, totalitare și chiar criminale. O formă a traumelor pe care noi le-am suferit se vede și în faptul că nu mai avem forța de a ne bucura.

S-a ajuns, din păcate, ca la aproape 30 de ani de la căderea regimului comunist în România, într-un timp record, la o justificare a atrocităților și la o relativizare. Și asta o vedem la fiecare pas”, a spus președintele IICCMER.

„Marea problemă care se pune în acest an este să nu reaprindem dușmănia nici măcar la nivel retoric, interetnică, între noi sau alte grupări, mai cu seamă când e vorba de unguri. Inteligența maximă la care noi suntem chemați, ca corp social, ca instituție, este să nu alimentăm extremele, de nicio formă. Nici în raport cu trecutul, cu atât mai puțin cu ceea ce ar trebui să construim în viitor”, susține Radu Preda

Despre pierderea simbolurilor

„Suntem într-o cultură a vizualului, care, în mod paradoxal, dar nu de neînțeles, distruge tot ceea ce este simbol. Pentru că simbolul este un pariu cu nevăzutul. Pentru că acum vedem lucruri care sunt plate și, de cele mai multe ori, lispsite de relevanță.

 

Pe de altă parte, nu pot să nu constat că Biserica noastră este cea care va puncta în mod real Anul Centenarului, prin sfințirea noii Catedrale Patriarhale.

Denumirea de „Catedrala Mântuirii Neamului” alimenta acest afect anti-ortodox, pe care îl constat din ce în ce mai des în anumite medii. Și în jurul acestei catedrale s-au spus lucruri odioase, ca să nu mai zic că am fost „plimbați” cu Catedrala prin București și nimeni nu mai credea că o să se construiască.

 

Trebuie să se știe că există o întreagă istorie a drumului către Catedrală, pornind de la Eminescu. Simbolic și politic, pornind de la Marea Unire. Pentru asta s-a dorit Catedrala: pentru a marca sacrificiile care au dus la realizarea României Mari.

 

Avem Biserici și cimitire dedicate Eroilor Revoluției, dar nu avem un loc central și sacru care să pună în lumină faptul că tot ce noi am primit și considerăm azi ca fiind de la sine înțeles a fost plătit cu un preț foarte mare”, a declarat Radu Preda.