În fiecare an, la 9 septembrie, sătenii din Treznea comemorează victimele Masacrului unguresc din 1940  la monumentul din localitate dedicat acestora. La o comemorare recentă a fost prezent la Treznea regizorul Emanuel Petran care a transmis de la fața locului: „Ascultați și vă cutremurați! Mărturisirile academicianului Octavian Cosma Lazăr, unicul om care mai trăiește, supraviețuitor al masacrului de la Treznea.” - Cum i-au împușcau ungurii tatăl și apoi i-au decapitat mama însărcinată în luna a 6-a. VIDEO în baza textului.

Printre cele mai mari tragedii împotriva românilor săvârșite de armata ungară în zilele înaintării pe teritoriul anexat este și Masacrul de la Treznea, comună din județul Sălaj, la 15 km de Zalău.

După crimele din 8 septembrie 1940, când trupele armatei ungare au ucis 11 persoane în comuna Ciumărna, trupe maghiare aparținând batalionul 22 Grăniceri Debrețin aflat sub comanda locotenentului Akosi au intrat în comuna Treznea la data de 9 septembrie, chemați de groful Ferenc Bay.

După ocuparea satului, unitățile maghiare au dezlănțuit măcelul rămas în istorie sub denumirea de "Masacrul de la Trăznea". Primele victime au fost copii aflați cu vitele la păscut. Cadavrele lor au fost descoperite pe izlazul comunal. Români și evrei au fost masacrați cu focuri de mitraliere, străpunși cu săbiile și baionetele, iar casele atacate cu grenade și incendiate. În urma acestor incidente au murit 93 de persoane, dintre care 87 de români și 6 evrei.

Cotidianul "România nouă” din data de 1 ianuarie 1941, relata cazul lui Nicolae Brumar, român ridicat din propria sa casă de trupele ungare și împușcat lângă o capită de fân, împreună cu soția și cele două fiice ale sale. Cadavrele au fost descoperite ciopărțite cu baioneta.

Un alt caz foarte cunoscut în epocă a fost cel al lui Vasile Mărgăruș. Acesta a fost străpuns cu baioneta în mai multe părți ale corpului și apoi împușcat în cap cu gloanțe model "dum-dum”. Preotul ortodox a căzut de asemenea victimă trupelor horthyste. A ars in casa parohiala care a fost incendiată.

În Trăznea se aflau și 9 soldați români reîntorși acasă și demobilizați. Aceștia au fost împușcați cu efectele militare pe ei. Învățătorul și soția au încercat să se refugieze în comuna Pusta.

Au fost prinși și aduși la sediul jandarmilor maghiari de la Agrij, de unde au fost duși pe un câmp și împușcati. Despre aceste suferințe ale românilor, comitetul director al CNCD scrie negru pe alb că nu sunt comparabile cu ale minoritarilor și deci nu pot beneficia de drepturi egale cu minoritarii din România, făcând referire la Legea 154/2021.

CNCD consideră că suferințele românilor din perioada ocupației hortyste nu sunt comparabile cu ale minoritarilor

Lord Edmond Fitzmaurice, Foreign Office, Londra, spune: "Atitudinea provocativă a minorității maghiare față de români poate, de la un moment la altul, să dea naștere la revolte sângeroase, ale căror consecințe sunt incalculabile. Ungurii urmăresc o politică violentă și oarbă împotriva naționalităților supuse Coroanei, în mod deosebit împotriva românilor.”

VIDEO MĂRTURIA ACADEMICIANULUI Octavian Cosma Lazăr și alte imagini de la TREZNEA la Buletin de Carei

VIDEO:

VIDEO mai sus: Noua TV - Un alt episod din pogromul românesc din Nord Vestul Ardealului ocupat, s-a petrecut la mănăstirea Bixad, județul Satu Mare. Ținta grupărilor paramilitare și a jandarmilor unguri a fost biserica românească, declarată vinovată deoarece a militat pentru cauza națională. Prelegere ținută de doamna Daniela Ciută, președintele Asociației urmașilor românilor expulzați și refugiați din 1940, filiala Carei. Realizator: Costel Oprea, Producător: Virginia Oprea.