Președintele Nicușor Dan a avut azi o surprinzătoare ieșire la rampă, la Întîlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși de la Catedrala Neamului, o știre despre care ieri am avut impresia pentru o clipă că e fake news. Nu a fost. Iar în casa Preafericitului Patriarh Daniel, președintele a ținut un discurs care merită mai multă atenție decît ar putea părea la prima vedere, pentru că marchează un avans spectaculos într-o direcție pe care pînă acum s-au mișcat Călin Georgescu, AUR și alți suveraniști aflați pe val.
”Naționalism sănătos”? Nu e genul de exprimare
pe care te aștepți s-o auzi de la fondatorul partidului ultra-progresist USR.
Care azi a stat în Catedrala Neamului – cea atît de criticată pe vremuri de
fanii USR, cu observația că ”Dumnezeu preferă lemnul și spațiile mici ” – și
le-a cerut participanților să iasă mai des în spațiul public cu
mesaje despre valorile morale – și să promoveze, cum a spus chiar el, un
„naționalism sănătos”.
Dacă pare o schimbare importantă de registru, e pentru că fix asta și este.
Întrebarea grea e de ce a simțit președintele nevoia s-o spună tocmai acum și
încă într-un asemenea cadru?
Ce a spus, mai exact președintele
Discursul de la Întîlnirea Tinerilor Ortodocși n-a fost o
predică religioasă, nici nu avea cum. Președintele a fost sincer în privința
asta: „Bineînțeles că acesta este o întîlnire cu precădere spirituală.
Pe mine mă preocupă mai mult societatea”. Practic a spus: sunt aici
pentru chestiuni spirituale, dar hai să atingem subtil și politica.
I-a invitat pe ierarhi să iasă din muțenie și să „mărturisească public” valorile
în care cred, pentru că locul acelei mărturisiri e ocupat, spune el, de „farisei” cu
o aderență îngrijorătoare în societate. Apoi a trecut la naționalism, unde a
fost și mai explicit: „trebuie să fim mîndri” de cei care au
construit țara, iar spațiul public e dominat, pe de o parte, de „defetiști
care spun că nu o să putem să facem niciodată nimic în țara asta” și,
pe de alta, de „demagogi care se bat cu pumnul în piept”. Vocea
celor decenți, spune el, „nu se aude și trebuie să se audă”.
E, în esență, un apel către Biserică să intre în joc pe un teren pe care, pînă acum, Dan nu prea s-a aventurat, dar o face acum și ar avea mare nevoie de ajutor.
De ce tocmai Biserica, și de ce tocmai acum
Ca să înțelegem calculul, trebuie să privim la ce se întîmplă în jur. În politica internă și externă. Curentul naționalist-suveranist crește constant în sondaje în toată Europa. Naționalismul nu mai e un subiect de nișă, e tot mai clar, principalul limbaj în care se face politică în momentul acesta.
Aici intervine mutarea lui Dan, și e una destul de inteligentă, am spune, chiar dacă riscantă. Dacă naționalismul devine limbajul dominant, cine controlează definiția lui? Pînă acum, cuvîntul a fost aproape monopolizat de Călin Georgescu, de AUR și de vocile mai dure din spectrul politic – varianta lor de naționalism vine la pachet cu suveranism dur, anti-occidentalism și, uneori, ostilitate deschisă față de instituțiile euro-atlantice. Dan pare să încerce altceva: să smulgă cuvîntul din mîna lor și să-l redefinească drept ceva „sănătos”, compatibil cu decența publică și, implicit, cu propriul lui profil pro-occidental.
Iar Biserica pare instrumentul logic pentru asta. E, an de an, instituția cu cea mai mare încredere publică din România, cu mult peste Parlament, partide sau chiar președinție. Dacă Dan vrea să construiască o variantă de patriotism care să nu semene cu cea a AUR, are nevoie de o voce cu autoritate morală reală – și nu prea există alta la îndemînă.
Cine sînt, de fapt, „fariseii” și „demagogii”
Președintele n-a numit ca atare pe nimeni direct, dar contextul face treaba în locul lui. „Fariseii” care ocupă locul mărturisirii publice a valorilor sînt greu de citit altfel decît ca o trimitere la figuri politice sau publice care folosesc limbajul religios și moral fără să-l creadă cu adevărat – retorică fără substanță, purtată ca pe o mască. „Demagogii care se bat cu pumnul în piept” pentru trecutul țării sună, la fel de greu de ratat, ca o descriere a exact tipului de discurs naționalist populist care domină ultima vreme scena politică.
”Și tocmai pentru că în spațiul public nu există suficientă această mărturisire și aprecierea noastre față de trecutul acestei țări și a unui naționalism sănătos, vedem că spațiul public este dominat, pe de o parte, de defetiști care spun că nu o să putem să facem niciodată nimic în țara asta și, în partea cealaltă, de demagogi care se bat cu pumnul în piept și se cațără ei pe niște elemente esențiale ale trecutului, și exact vocea celor care, cu decență, cred și muncesc pentru România din păcate nu se aude și trebuie să se audă” spune el.
Mesajul dublu funcționează ca un clește cu două fălci: pe de o parte, critică extremele naționaliste care exploatează trecutul fără conținut real, pe de alta, critică defetismul taberei opuse, cea care respinge orice formă de mîndrie națională ca fiind, automat, suspectă. Dan încearcă să se poziționeze exact la mijloc – pro-național, dar decent; mîndru de istorie, dar fără retorică extremistă. Nu e chiar cea mai proastă mișcare.
Calculul din spatele calculului
Nu e greu de văzut de ce președintele are nevoie de asta acum. Un guvern blocat de peste trei luni, un corp politic care poate paraliza orice alternativă, și un curent naționalist care crește indiferent dacă lui îi convine sau nu – toate astea îl lasă pe Dan cu foarte puține instrumente instituționale la îndemînă. Ce-i rămîne, în schimb, e vocea publică și autoritatea morală a funcției.
Cerîndu-i Bisericii să vorbească mai des despre naționalism „sănătos”, Dan nu face doar un gest simbolic de la o ceremonie religioasă, ci face pur și simplu un apel major către capii BOR, într-un moment în care propria lui voce, blocată de un Parlament ostil, nu ajunge foarte departe. E o mutare, pe fond, de mare anvergură: dacă nu poate cîștiga bătălia din Parlament, încearcă măcar să nu piardă bătălia pentru orientarea electorală care va defini urmatorii ani de politică românească.
P.S. Pînă contabilizăm roadele ieșirii prezidențiale, să amintim, în treacăt și cu maliție, că nu mai e mult și se face anul de cînd osemintele ultimului domnitor al Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, repatriate cu tamtam inclusiv cu implicarea președinției, zac neîngropate pentru că autoritățile nu se pun de acord. (Bogdan Tiberiu Iacob)
Parteneriat InPolitics


Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
RUSINE /e putin spus/
Pr. Serafim Rose (1934- + 2 septembrie 1982)
Dar problema nu e capacitatea consilierilor / redactorilor prezidentului, ci coerența politică a grupării/ grupărilor pe care le numim autorități/ decidenții politici în stat...Dacă mai trăia Petrache Țuțea, posibil sa îl fi apreciat pe Nicușor așa cum îl apreciase pe Nicolae pt „naționalismul sănătos"! Dar mă tem că formula folosită de Nicușor in fața tineretului ortodox e doar o mostră de "discurs hibrid" ( văzută ca necesară de către consilieri) — o combinație progresism + identitar(apărarea „valorilor românești") cu care a dorit să impresioneze publicul și mass-media prezenți în maiestuoasa catedrală ortodoxă.
Ps. As ruga autorul sa ne aminteasca o singura fapta, a slugii lui Zele si a Bruxellului, care sa sustina discursul pres e dintelui.
E usor a scrie versuri/ cand nimic nu ai a spune. Ca atare asistam la cea mai mare intoxicatie in actiunea de rebrenduire a tovarasului. Ciudat e ca unii chiar vor sa ne faca sa credem in convingerile lor. Haschia nu sare departe de trunchi.
RUȘINE!
Practic tot ce a spus la adresa celorlalți, e el întruchipat .. începând cu farisei și terminând cu demagogi. Și și mai mult, sfidător-unic în lume, într-o țară ortodoxă președintele trăiește necununat, în concubinaj! Nu este în rânduiala Bisericii, fiind OPRIT de la Sfânta Euharistie până nu intră în rânduială! Acest om sfidător și batjocoritor al Tainelor ..se adresează clerului și tinerilor..
RUȘINE!
Asta face păcatul în general, și și al desființării, întunecă mintea - ca dovadă dacă mai aveam vreun dubiu. O “formatează” pervertind tot ce zice face - ca dovadă: ce exemplu dă el tinerilor vorbindu-le din nava centrală a Catedralei Mântuirii Neamului?!
Desfrânatul care se adresează tinerilor botezați ortodox de pe prima poziție în stat .. în Biserica lui Dumnezeu, și în fața clerului BOR.
RUȘINE!
Întuneric total în mintea și sufletul și inima sa.
Avem datoria de credincioși în dreapta credință să ne rugăm pentru astfel de oameni. Însă, trebuie să știe că FĂRĂ voia lor .. nimeni NU poate face nimic! NICI Domnul. Nu pentru că nu poate (ar fi și culmea), ci pentru că nu voiește ..peste voia noastră NU TRECE. Poate câte voiește, dar nu voiește câte poate.
Doamne, miluiește.
PS De pe poziția asta nu ai nicio credibilitate în fața clerului (așa cum a înțeles BTI că se adresează), care e f conștient de asta (nu ca noi), și oricărui om de bună-credință care se luptă.. cu păcatele sale.
Deci ZERO credibilitate.. pe partea asta. Un nonsens.
Dacă partea asta o viza..
Ugh!
Sfîntul Sinod al BOR interzice catecoric discursul politic in biserica! Dacă vom uzurpa cîte putin, azi învătăturile morale ale Evangheliei , mîine vom zdruncina un canon, poimîine o dogmă ,pentru a se adapta uzantelor acestei lumi ,biserica ortodoxă va deveni o barcă in care azi facem o mică gaură mîine incă una și încă una ,pînă cînd se va scufunda.
Interiorul bisericii (clădirea propriu-zisă) este păstrat pentru rugăciune, sfinte slujbe și Taine, respectând rânduiala liturgică ortodoxă ne spune catheheza.Se putea onora forumul acesta in clădirile parohiale adiacente ale patriarhiei sau în casele așezămint din curtea catedralei ,după neînsemnata mea părere.
Sfântul Lavrentie de Cernigov a lăsat o profeție tristă : „Bisericile vor fi foarte frumoase, luminate și împodobite, dar în ele nu va fi credință.,,
Cît despre persoană s-a spus totul in postările anterioare.
Ca si cum ai spune ca cineva e pe jumatate gravida.
(BTI parea mai destept decat papagalicirea chestiei cu "discurs extremist".)