În primăvara anului 2022, Asociația a organziat un concurs de selectare a autorului statuii în rezultatul căruia a fost desemnat câștigător sculptorul Veaceslav Jiglițchi, sculptor decorat recent de Președintele Poloniei, Ministerul Culturii al Ucrainei și Parlamentul Portugaliei pentru lucrările sale. Concomitent, Ministerul Culturii de la Chișinău a refuzat să organizeze un astfel de concurs deoarece monumentul va fi edificat din mijloace extrabugetare.

După ce am obținut Certificatul urbanistic pentru proiectare și după realizarea proiectului de execuție a monumentului, am depus dosarul către Consiliul Național al Monumentelor de For Public (CNMFP) pentru a obține avizul favorabil la etapa schița-concept (aviz necesar în vedera obținerii autorizației de construire). Atrag atenția că majoritatea membrilor acestui Consiliu sunt sculptori de meserie, iar președintele Tudor Zbârnea este Pictor și deține această funcție de peste 20 de ani.

CNMFP a refuzat să avizeze favorabil schița concept privind executarea statuii Reginei Maria de 3 ori:

- 13 iunie 2020

- 25 mai 2022

- August 2022

În cadrul fiecărei ședințe a CNMFP era pusă în discuție doar chestiunea banilor, o parte din membrii acestui Consiliu fiind interesați de sursa de finanțare, câți bani se vor cheltui pentru statuie și de ce contractul nu este dat unui alt sculptor „mai bun”. În susținerea poziției sale, Tudor ZBÂRNEA motiva că în R. Moldova sunt doar 2 sculptori capabili să sculpteze astfel de statui, însă la moment nu poate dezvălui numele lor și recomanda cu insistență organizarea unui nou concurs de selectare a autorului statuii Reginei Maria pe motiv că Veaceslav Jiglițchi ar fi un sculptor „mediocru”.

Aici trebuie să amintim faptul că Tudor ZBÂRNEA și CNMFP au avizat negativ și au blocat în anii precedenți inițiativele obștești de edificare a statuii ecvestre a domnitorilor Mircea cel Batrân (la Ciocana) și a domnitorului Mihai Viteazul (în centrul mun. Chișinău) pe aceleași motive  de presupusă „inesteticitate”. Probabil pentru acest domn cu rădăcini adânci la Tiraspol, sunt estetice doar monumentele rusești, întreținute și astăzi din bugetul R. Moldova (statuia lui Kotovscki, Lazo, statuia eroilor Leninism-comsomolismului etc.). Considerăm că acțiunile lui Tudor Zbârnea au un caracter ilegal din următoarele motive:

1. Conform punctului 4 al Hotărârii de Guvern nr. 851 din 13.11.2012: „Consiliul este format din 14 membri: artiști plastici, arhitecți, specialiști din domeniul artelor vizuale, cercetători și/sau critici de artă, recunoscuți pentru competența profesională, precum și experți funcționari publici din cadrul direcției de specialitate a Ministerului Culturii, numiți prin ordinul ministrului culturii pentru un mandat de 3 ani.”

2. În temeiul art. 5 alin. 2) din Ordinul Ministerului Culturii nr. 99/2010, care în mod straniu nu a fost abrogată după adoptarea HG nr. 851/2012: „membrii Consiliului sunt numiți prin ordinul ministrului culturii pentru un mandat de 2 ani. Numărul de mandate pentru membrii Consiliului nu este limitat.” 

3. La data de 01.12.2022 am solicitat Ministerului Culturii să ne prezinte Ordinul prin care a fost stabilită pentru ultima dată componența CNMFP și prin care a fost re-numit Zbârnea Tudor în calitate de președinte al Consiliu. La 24.01.2023, după lungi insistențe dar și după mai multe ezitări din partea Ministerului Culturii, am primit copia Ordinului nr. 83 din 08.05.2015 prin care a fost stabilită pentru ultima dată componența CNMFP, iar Tudor Zbârnea a fost desemnat președinte.

4. Tot în Ordinul M.C. nr. 83/2015 se indică expres la punctul 1 că: „se aprobă componența nominală a CNMFP pentru mandatul 2015-2017.” De asemenea, la 24.01.2023 am primit de la Ministerul Culturii copia Ordinului nr. 1736 din 26.11.2018 cu privire la completarea componenței CNMFP, ordin prin intermediul căruia a fost revocat din funcție Sergius Ciocanu și Rita Garconiță, aceștia fiind înlocuiți cu doamna Svetlana Pociumbanu și Maria Răileanu. Totuși, în acest Ordin nu se modifică prin prelungire mandatul CNMFP, iar dreptul celor două persoane proaspăt incluse în componența CNMFP de a deține această calitate (Svetlana Pociumbanu și Maria Răileanu) a expirat cel târziu la 26.11.2021.

5. Având în vedere că mandatul dlui Tudor Zbârnea în calitate de membru și președinte al CNMFP a expirat de drept la 31.12.2017, toate acțiunile lui desfășurate în calitate de președinte al Consiliului după data de 01.01.2018 reprezintă abuz în serviciu și acte de samovolnicie. Mai exact, Zbârnea Tudor nu era în drept să convoace și să prezideze ședințele CNMFP și nici nu avea dreptul de a semna procesele verbale (și extrasele/avizele) emise de CNMFP în afara mandatului său legal.

6. Respectiv, la data când Tudor Zbârnea a semnat extrasele din procesele verbale de respingere a schiței concept privind edificarea statuii Reginei Maria (13 iunie 2020; 25 mai 2022; August 2022) acesta a comis acte de samovolnicie evidentă fiindcă și-a arogat calități oficiale care nu i-au fost reconfirmate prin Ordinul Ministrului Culturii în exercițiu la acea dată.

7. În aceeași ordine de idei, Zbârnea Tudor a încălcat și prevederile art. 8 alin. 1) din HG nr. nr. 851/2012, care prevede că la faza 1 se avizează proiectul-concepție/schiță de idee (în baza deciziei de edificare a monumentului emise de autoritatea publică locală competentă teritorial) și abia la faza a 2-a se avizează/examinează modelul monumentului în proporție de 1/100cm.

8. Prin extrasul nr. 02 din 13.05.2022 al CNMFP se vede clar că Tudor Zbârnea își depășește din nou atribuțiile de serviciu oferite prin lege, atunci când la punctul 2 „recomandă” în mod obligatoriu Asociației Monumentum să prelungească/repete concursul de selectare a autorului statuii Reginei Maria. Atrag atenția că acest Consiliu al Monumentelor de For Public are niște atribuții stabilite în mod exhaustiv prin art. 8 al Regulamentului de funcționare adoptat prin HG nr. 851/2012 și care sunt:

  a) examinează concepția și ținuta artistică a proiectelor monumentelor de for public și proiectul amplasării acestora și, după caz, avizează proiectele conform fazelor de execuție:

            faza 1 – aviz proiect-concepție/schiță de idee (în baza deciziei de edificare a monumentului emise de autoritatea publică locală competentă teritorial);

            faza 2 – aviz intermediar de elaborare a proiectului monumentului (la dimensiunea 100 (una sută) cm);

            faza 3 – aviz intermediar de elaborare a proiectului monumentului (în mărime naturală, înainte de transpunerea lucrării în material definitiv);

            faza 4 – aviz final (după transpunerea lucrării în material definitiv (ulterior procesului de patinare);

            b) examinează și avizează în cadrul fazei 2 de execuție schițele de proiect de amplasare a monumentelor de for public, de delimitare a zonei de protecție a monumentelor de for public, precum și de amenajare a terenului aferent;

            c) avizează clasarea, declasarea și schimbarea grupei de clasare a monumentelor de for public;

            d) avizează proiectele privind intervențiile asupra monumentelor de for public existente, precum și în zona lor de protecție;

            e) avizează reamplasarea în spații publice a sculpturilor monumentale rezultate în urma organizării de tabere de creație plastică;

 f) propune Ministerului Culturii aprobarea metodologiilor, normelor, normativelor și reglementărilor specifice pentru domeniul realizării și protejării monumentelor de for public ale căror proiecte sînt elaborate de către direcția de specialitate a Ministerului Culturii.

9. Analizând aceste prevederi legale, observăm că în competența CNMFP nu intră prerogativa de a recomanda asociațiilor obștești desfășurarea sau continuarea unor concursuri de selectare a autorului unui monument de for public și nici de a interveni în relațiile contractuale ale unei organizații obștești cu sculptorul care a fost desemnat câștigător al unui concurs organizat în mod transparent și conform cu legislația în vigoare.

10. Amintim și faptul că la 04.06.2020, când Asociația Monumentum a solicitat CNMFP avizarea proiectului concepție (faza 1), Tudor Zbârnea s-a expus – cu depășirea samovolnică a fazelor de aprobare – asupra schiței model (faza 2), pentru a duce în eroare în mod deliberat opinia publică și pentru a putea determina reprezentanții Asociației Monumentum să selecteze un autor al statuii (un sculptor) agreabil domniei sale. Aceste poziții scrise ale lui Tudor Zbârnea au fost expuse concomitent cu scandalizarea verbală a reprezentanților Asociației privitor la sursa de finanțare. Cu alte cuvinte, Zbârnea Tudor alături de o parte din membrii CNMFP se arătau foarte interesați de sursa de finanțare a statuii și dezinteresați de proiectul concept în sine, fiind convinși că fără avizul favorabil al CNMFP pentru această statuie nu se va obține autorizația de construire.

11. În luna septembrie 2022, am depus în mod repetat proiectul concept al monumentului statuii Reginei Maria în atenția CNMFP spre a fi examinat. Deși din septembrie 2022 și până astăzi CNMFP s-a întrunit de 3 ori, cererea noastră nu a fost pusă pe ordinea de zi spre examinare. La 28.11.2022 am depus o interpelare în atenția Ministerului Culturii prin care să ni se explice care este motivul neexaminării cererii de avizare a proiectului concept privind edificarea statuii Reginei Maria de către CNMFP, însă nu am primit nici un răspuns din partea Ministerului.

12. Cunoaștem cu certitudine faptul că, în anii precedenți, CNMFP în frunte cu Zbârnea Tudor a dat avize negative statuilor domnitorului Mircea cel Bătrân și domnitorului Mihai Viteazul care urmau să fie instalate în mun. Chișinău. Aceeași atitudine Zbârnea Tudor a avut-o față de bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza instalat la intersecția străzilor Cuza-Vodă și bd. Dacia (mun. Chișinău), care fusese avizat favorabil și acceptat de Ministerul Culturii din România și autoritățile de specialitate din Germania (Heidelberg), însă Consiliul condus de Zbârnea T., a găsit că acest monument este inestetic și nu poate fi instalat în mun. Chișinău.

13. Este interesant de știut că domnul Tudor Zbârnea, căruia toate monumentele românești din R. Moldova i se par inestetice, este pictor de profesie, fără a avea studii de specialitate în domeniul monumentelor de for public și fără a fi autorul unei statui sau a unui monument de for public în afara țării. Pe numele său însă au existat anterior o serie de plângeri cu privire la unele suspiciuni de corupție, inclusiv în proiectul de restaurare și renovare a sediului Muzeului Național de Arte, unde statul român a donat circa 1.000.000 de euro. Plângeri similare au fost depuse și la Autoritatea Națională de Integritate, dar și la Ministerul Culturii, care au fost între timp „soluționate” în favoarea domniei sale. De asemenea, dacă ar fi să privim busturile din Aleea Clasicilor din Chișinău instalate în ultimii 15 ani, toat avizate pozitiv de către Consiliul condus de Zbârnea Tudor, observăm „profesionalismul” acestui Consiliu (busturile sunt disproporționate, unele de cameră, altele de culori și aliaj diferit etc.).

14. Între timp, la Chișinău – al doilea oraș românesc după numărul de populație – sunt restabilite din banii publici monumentele sovietice dedicate banditului Grigore Kotovski, Serghei Lazo, tineretului comsomolist etc. Pentru monumentele românești nu se găsesc surse de finanțare, în schimb se găsesc „specialiști” în pictură care să eticheteze în mod abuziv că acestea sunt inestetice și urmează a fi selectat alt autor, probabil convenabil domnului Zbârnea Tudor pentru culegerea unui eventual comision de promovare.

În lumina acestor fapte și argumente, vă solicităm Ministrului Culturii Sergiu Prodan, Prim-ministrului R. Moldova Natalia Gavrilita Natalia Gavrilița PM, Vasile Soimaru, Boris Marcoci, Volosatii Boris, Lucian N. Romascanu, Daniel Gheorghe, Iurie Ciocan, Petru Frunze, Octavian Ticu, Alexandru Arseni, Anatol Petrencu, Iuliana Gorea Costin, Victor Roncea, Ana Guțu, Alexandru Cozer, Alexandru Machedon, Ambasada României Chișinău, Consulatul General Al României La Bălți, Lîsenco Sergiu, Casa Regală a României - Susținători, Grigore Tinica, Mihai Chirica și celorlalte autorități în drept să întreprindă toate măsurile necesare (sesizarea organelor competente) pentru atragerea la răspundere conform legii a domnului Zbârnea Tudor, care prin abuz de putere și samovolnicie a condus CNMFP timp de 4 ani fără a fi reconfirmat în această calitate prin Ordinul Ministrului Culturii.

De asemenea, solicităm ca să fie schimbat președintele CNMFP Tudor Zbârnea, iar în acest Consiliu să fie numite personalități integre din țară și după caz, de peste hotare, pentru a permite susținerea inițiativelor publice și private (obștești) în mod transparent, corect și în limita cadrului legal.