Aproximativ 45 la sută dintre români au declarat că refuză sau sunt nehotărâți privind vaccinarea împotriva COVID-19 cu serul experimental bazat pe noua tehnologie cu ARN mesager. Majoritatea românilor ( 83% din populație), indiferent de opțiune, consideră că vaccinarea trebuie să fie o alegere personală și că nu trebuie să existe influențe din exterior, conform unui sondaj citat de EVZ.ro, realizat de  INSCOP Research și Verifield, în parteneriat cu Centrul de Cercetare în Comunicare și Inovare Socială (CoRe) din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.

55,2% dintre respondenții sondajului au declarat că se vor vaccina împotriva COVID-19 în 2021, 39,4% afirmă că nu intenționează să facă acest lucru, iar 5,4% nu știu sau nu au răspuns.

Dintre cei care doresc să se vaccineze, 42% au vârste între 18 și 29 de ani, comparativ cu 72% dintre persoanele de peste 60 de ani.

Dintre cei care refuză să se vaccineze, 49% declară că decizia lor în acest sens este una definitivă, în timp ce 49% spun că și-ar putea schimba opinia în viitor. 2% nu știu sau nu au răspuns.

Principalele motive invocate de cei care NU intenționează să se vaccineze sunt:

Cercetarea mai arată că 68,3% dintre români sunt de părere că epidemia de coronavirus este reală și periculoasă pentru sănătate, 17,2% că este reală, dar nepericuloasă pentru sănătate, 10,4% susțin că este o făcătură, iar 4% nu știu sau nu au răspuns.

76,6% dintre respondenți consideră că vaccinarea este cea mai eficientă modalitate de a apărare față de unele boli, în timp ce 21,4% nu sunt de acord cu acest lucru, iar 1,9% nu știu sau nu au răspuns. Indiferent de părerea privind vaccinurile în general, trebuie precizat că injecția produsă experimental împotriva SARS-CoV-2 diferă ca tehnologie de vaccinurile clasice, inclusiv de vaccinul contra gripei sezoniere, și că producătorii noului vaccin recunosc în prospect că nu au studiat toate tipurile de reacții adverse pe toate categoriile de vârste.

Privind credibilitatea informațiilor oficiale despre noile vaccinuri, 3,7% dintre cei chestionați nu au răspuns, 33,9% nu le acordă credit, iar 62,4% declară că nu pun la îndoială versiunea autorităților.

70,4% dintre respondenți cred că beneficiile vaccinării sunt mai mari decât riscurile, 21,4% nu cred acest lucru, iar 8,1% nu știu sau nu au răspuns. Privind însă vaccinarea cu noile seruri experimentale, ActiveNews a dezvăluit efecte adverse invalidante și chiar decese, atât în România, cât și peste hotare. 

Cu privire la folosirea vaccinurilor obișnuite în ultimii 5 ani, 65,8% dintre cei chestionați declară că nu s-au vaccinat împotriva vreunei boli, 12,7% afirmă că s-au vaccinat o singură dată în această perioadă, 7,8%, de două-trei ori, 12,7%, în fiecare an, iar 0,5%, mai des. 0,6% nu știu sau nu au răspuns la această întrebare.

În opinia a 54,8% dintre români, vaccinarea în masă a populației împotriva SARS-CoV-2 ar urma să stingă pandemia, 33,7% consideră că vaccinarea nu va avea efectul scontat, iar 11,5% nu știu sau nu au răspuns. Menționăm că mai mulți comunicatori oficiali din tabăra pro-vaccinare au recunoscut, totuși, că persoanele vaccinate pot să răspândească în continuare virusul și chiar să dezvolte boala, în forme mai ușoare.

83% dintre respondenți sunt convinși că vaccinarea împotriva COVID-19 trebuie să rămână o alegere personală a fiecărui cetățean, 16,4% dintre participanții la sondaj consideră că ar trebui să fie obligatorie, iar 0,6% nu știu sau nu au răspuns.

Doar 45% dintre respondenți au încredere în procesul de avizare și aprobare a noilor vaccinuri anti-coronavirus din instituțiile românești, 54,2% au încredere multă și foarte multă în procesul de avizare și aprobare a vaccinurilor anti-SARS-CoV-2 derulate de instituții medico-sanitare din Uniunea Europeană, iar 50,4% au încredere în procesul derulat de instituții de profil din SUA.

Foarte puțini dintre cei chestionați au încredere în procesul de avizare și aprobare a vaccinurilor anti-SARS-CoV-2 derulat de instituții medico-sanitare din China (26,3%) sau din Federația Rusă (25,9% ), potrivit Agerpres.