Pechea și localitățile din amonte, se plasează într-o configuratie geografica tip "covata", mărginite de vârfuri ale dealurilor situate în medie la 5 km distanta, intre ele, la cote de 150-250 m. "Covata" asta are cam 40 km lungime!
Mi-a fost greu sa estimez cita apă a căzut/m2/h, însă, estimările mele preliminare arata ca a fost o medie de cel puțin 40 kg/m2. Au fost vârfuri mari, de 150-200 kg/m2, însă media, eu o apreciez la 40, pe întreg intervalul de peste 15-20 de ore. Asta înseamnă un volum de minim 8 milioane m3 apă. Nu neapărat volumul precipitațiilor ci si intinderea lor în aceasta "covata" a cauzat asa debit!
La Pechea, în locul unde ma aflu în imagine, sunt la cota 38 de metri. La 40 km distanta, in amonte, nivelul solului este cu peste 150-200 de metri mai mult, la fel, vârfurile dealurilor de o parte și de alta.
Ce-a fost la Pechea și în celelalte localități, a fost "un asalt" de pe dealuri (cu apa care s-a scurs de pe dealuri) și din amonte, adunata în cei 40 km.
A fost apă foarte multa însă cheia problemei, consider ca nu e asta ci mai degrabă ca frontul de precipitații a fost foarte mare și răspândit fix de-a lungul fâșiei spre nord, 40 km × 5 km. Datele sunt estimative, vi le prezint doar ca ordin de mărime.
Din ce vad pe hărți, show-ul a început de seara, cu câteva ore înainte de miezul nopții. Deci ar fi fost ceva timp sa fie pregătiți oamenii, sa urce în poduri, cu animale cu tot.
Între 1-3 noaptea, pare sa avem vârful viiturii la Pechea. Asta, după volumul precipitațiilor. Însă, e o inerție legată de deplasare apei din amonte.
Un calcul simplu, ținând seama de ce am văzut la fata locului, prin estimări măcar calitative, ne arata ca zona afectata puternic a fost o fâșie în jurul cotei 35 m, cu latimea de aproximativ 800 metri.
Dacă luam în calcul o lungime afectata la Pechea (conform hartilor) de 5000 m, la un volum de apă de 8 milioane m3, rezulta o înălțime medie a nivelului apei de 2 metri. Adică, comparabil cu nivelul real din teren. Atit a fost nivelul apei in gospodaria oamenilor. Aceasta fiind o poza de moment. Însă lucrurile sunt mai complicate.
La un interval de 10-12 h, avem o medie totala de peste 100 milioane m3 apă!
Ce as sublinia, mai degrabă, peste aceste valori seci. Aceasta zona este una cumva atipica pentru ca, fără a interveni, este o zona de risc major daca luna septembrie, an de an, va fi mai zburlita. Avem o suprafață imensa care colecteaza apă și o elibereaza pe un fir de albie. Înțeleg că mai sunt și niște baraje care au devenit vulnerabile. Nu vad nici o plantație de copaci, pe dealurile care marginesc albia localităților. Totul e descoperit.
Tinind seama de așezare localităților, de suprafelele dealurilor, de inclinarea lor, de lungimea albiei, as vedea de urgență realizate sisteme de drenare/baraje/sisteme de captat surplus de apa/baraje înaintea citorva localități din amonte comunei Pechea. Un scenariu ideal ar fi de impadurit si acele dealuri.
Tragedia care a avut loc scoate in evidente ca nu suntem pregătiți la dezastre naturale. Nu știm sa prevenim, eficient. Nu știm sa intervenim sa comunicam populației riscurile. Nu mai știm sa construim baraje și sa amenajam cursurile de apa. Ma gindesc ca apa asta, de era colectata, in baraje, era asa buna pentru irigații, oare pentru citi ani????
Dar lucrurile pot fi încă mai simple dacă am controla zona prin cercetări adecvate, cu aparatura de analiza aer/apa/sol, senzori, profile rezolvate spatio-temporal, compoziție, dinamica. Regula cu sabloane, ginirea mecanizata, monitorizarea formala, nu mai merge. Ori ne trezim și punem specialiști in teren, ori numaram tragediile, an de an.
Vă așteptăm și pe voi sâmbătă și duminică dacă sunteți de bună-credință și vreți să dați o mână de ajutor.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.