Programul de combatere a căderilor de grindină în România trebuia să înceapă de astăzi, 15 aprilie, dar a fost boicotat de ministrul agriculturii, care l-a oprit prin manevre subterane. Deși Statul Român a investit foarte mulți bani în sistemul antigrindină, ministrul Barbu a hotărât să-l îngroape în toată țara. Dat fiind că grindina nu afectează doar culturile agricole, ci și localitățile, decizia ministrului pesedist pune în pericol siguranța națională! Pierderille pot depăși 800 de milioane de euro, susțin specialiștii!

Anchetă realizată de Cătălin Antohe și Sorin Ghica

Această operațiune pare a fi una de partid. Este de notorietate că ministrul Agriculturii Florin Barbu este un apropiat al secretarului general al PSD, baronul Paul Stănescu. Potrivit surselor, Barbu nu ar lua nicio decizie majoră la minister fără acordul lui Stănescu. Relațiile subterane dintre cei doi au ieșit la suprafață atunci când ministrul Barbu a promovat un act normativ care permitea acordarea de subvenții pentru terenuri acoperite cu stuf, transformându-le în pășuni eligibile pentru plăți APIA. Potrivit presei, de aceste subvenții au încercat să profite două firme controlate de Ștefan Stănescu, fiul lui Paul Stănescu.

Guvernare marca PSD – Ministrul Barbu a blocat programul de omologare și a dat ordin verbal (!?) de oprire a rachetelor antigrindină

Ministrul Florin Barbu a sistat, prin ordin verbal(!!!), sistemul antigrindină în toată țara, astfel că, începând de azi, 15 aprilie, întreaga agricultură din România nu mai este apărată de căderile de grindină. Și nu doar agricultura este sub cod roșu de grindină, ci toate localitățile din România care sunt sub amenințarea stihiilor! Consecințele acțiunilor ministrului Agriculturii sunt extrem de grave, punând în pericol siguranța națională, dar șiu securitatea alimentară a României!

Decizia de a sista sistemul antigrindină în toată țara este una cinică și rămâne de văzut dacă nu ascunde și alte interese, pe care le vom semnala în articole viitoare!

Administrația Națională de Meteorologie a comunicat că sezonul de luptă antigrindină trebuie început de pe 15 aprilie

Astfel, ministrul susține că nu permite funcționarea sistemului antigrindină deoarece punctele de lansare a acestora nu ar fi fost omologate. Florin Barbu a declarat duminică, la Digi 24, că atât cât va fi el ministru, nu va relua programul antigrindină deoarece stațiile de luptă antigrindină nu ar fi omologate.

Indignate de afirmația făcută de ministru în cadrul emisiunii televizate, surse din cadrul Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină ne-au dovedit că, în realitate, pentru fiecare punct de lansare a rachetelor a fost elaborat actul de omologare! Fiecare act de omologare elaborat de către Autoritatea antigrindină, a fost semnat de către reprezentanții a încă patru ministere. Actele au fost înaintate Ministerului Agriculturii în cadrul Programului de omologare pentru anul 2025 (vezi documentele în galeria de mai jos!).

Aceleași surse din cadrul Autorității pentru pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină au dezvăluit că Programul de Omologare pentru anul 2025 a fost înaintat de luni bune la Ministerul Agriculturii încă din 28 februarie 2025. Programul trebuia aprobat de ministru și trimis spre avizare la alte 4 ministere (Ministerul Mediului, al Afacerilor Interne, al Economiei și al Transporturilor) până pe data de 15 aprilie. Dar, deși programul de omologare întocmit de Autoritatea Antigrindină a ajuns la Ministerul Agriculturii pe 28 februarie, a fost dosit de ministru și nu a fost semnat nici până astăzi!

Că ministrul agriculturii este cel care pune bețe în roate este evident! Aceleași surse din Autoritatea Națională Antiogrindină au dezvăluit: „În cadrul unei ședințe care a avut loc în prima jumătate a lunii martie, ministrul Barbu a dispus verbal, nu în scris!, interdicția de a se încheia contracte pentru activitățile de combatere a căderilor de grindină. A spus că interdicția este până la o dată neprecizată, așa că noi nu putem încheia contractele de operare a sistemului antigrindină!”

Ministerul Agriculturii nu a răspuns solicitării noastre de informații publice referitoare la sistemul antigrindină.

Sistemul antigrindină și „dungile albe de pe cer”

Pe modelul conspirației „dungilor albe de pe cer”, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a pus sub semnul întrebării eficiența – și chiar rolul – sistemului național antigrindină, alimentând acuzațiile interesate ale unor fermieri că lansările de rachete „ar împiedica ploaia” trebuie despăgubiți. Ministrul a cedat la argumentele empirice, care contrazic, practic, toate opiniile științifice și a dispus anul trecut sistarea sistemului antigrindină în Prahova sub pretextul efectuării unui studiu de impact, pe care îl putea găsi în documentele ministerului (a fost efectuat în anii anteriori).

Numai că, prin ordinul de suspendare, ministrul Agriculturii a netezit terenul pentru plata unor despăgubiri pentru „băieții deștepți” din agricultură, cei care care susțin că tocmai rachetele antigrindină ar fi adus seceta. Este un precedent periculos. Se conturează tot mai mult un plan bine pus la punct de obținere a unor despăgubiri în instanță, pe motivul (alimentat prin acțiunile ministrului Barbu) că sistemul tehnologic destinat protejării culturilor ar fi, de fapt, vinovat pentru lipsa ploilor. Asta deși, repetăm, nu există dovezi științifice care să susțină această ipoteză.

Simplul ordin oficial de suspendare a activității de combatere a grindinei, precum cel dat Florin Barbu, poate fi instrumentul perfect pentru justificarea, în fața judecătorilor, de obținere a unor plăți compensatorii. Dacă se acceptă închipuirea (contrazisă de studiile oamenilor de știință) că rachetele antigrindină „alungă norii”, atunci orice fermier afectat de secetă ar putea cere compensații – nu doar pentru ceea ce natura nu a oferit, ci și pentru ceea ce statul „ar fi împiedicat”.

Nu e prima dată când politicienii își arată „grija” față de agricultori pentru a acoperi, de fapt, sifonarea banilor publici.

Academia de Științe Agricole: „Într-un singur an cu grindină severă, pierderile pot depăși 800 de milioane de euro”

Specialiștii avertizează că oprirea Sistemului Național Antigrindină, care asigură protecția directă a peste 2,5 milioane de hectare, „ar fi o pierdere imensă pentru România, pentru agricultura României și nu numai, pentru că de grindină și de fenomene extreme nu este afectată doar agricultura”.

Astfel, într-un singur an cu grindină severă, pierderile pot depăși 800 de milioane de euro, avertizează specialiștii Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Sisești.

Conform studiilor naționale și internaționale (ANM, OMM, IPCC, UNEP), intervențiile active în atmosferă cresc cantitatea de precipitații în zonele de intervenție cu 5-10 litri pe metru pătrat, contribuind la rezervele de apă pentru agricultură și consum.

Experimentele făcute în perioada  2019-2023 în regiunile Vrancea, lași și Prahova  au demonstrat o creștere a cantităților de precipitații și o reducere a variabilității extreme a acestora, în baza analizelor realizate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM).

Specialiști: Rachetele antigrindină NU produc secetă

Specialiștii au demontat și afirmațiile conform cărora rachetele antigrindină ar produce secetă. Astfel, studiile naționale și internaționale arată că, de fapt, intervențiile active contribuie la creșterea cantității de precipitații și la uniformizarea lor, prevenind fenomenele meteorologice extreme.

Controverse similare au apărut și în Franța, spun experții, unde utilizarea tehnologiilor antigrindină a fost contestată pe baza unor presupuneri similare despre reducerea cantității de precipitații. Studiile efectuate de autoritățile meteorologice franceze au demonstrat, în schimb, că aceste tehnologii nu au impact negativ asupra regimului de precipitații, ci, dimpotrivă, contribuie la uniformizarea acestora și la protecția culturilor agricole. Concluziile au fost acceptate pe scară largă, iar programele au fost continuate cu succes, oferind beneficii semnificative pentru agricultură și mediul rural.

Weather Modification Association: „Nu există efecte dăunătoare asupra mediului”

Pe plan mondial, specialiști ai Weather Modification Association, Organizației Meteorologice Mondiale (OMM) și ai Agenției Europene de Mediu (AEM) au avut o poziție tranșantă asupra impactului agentului activ de însămânțare (Agl) asupra mediului.

Studiile de specialitate din domeniu arată în mod clar că nu s-au observat efecte dăunătoare asupra mediului, cauzate de însămânțarea norilor cu aerosoli de iodură de argint. Pe baza cercetărilor de până acum, Weather Modification Association a constatat că iodura de argint, utilizată în desfășurarea programelor de însămânțare a norilor, atât în SUA cât și alte state, este sigură pentru mediu. Studii de impact asupra mediului legate de utilizarea iodurii de argint în însămânțarea norilor au fost efectuate începând cu anii 1960 și continuă să fie realizate și astăzi. Astfel, toate constatările de până acum nu indică vreun impact negativ asupra mediului și asupra sănătății umane (ASCE 2004, 2006; WMA 2005; OMM 2007).

Totodată, raportul  Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) din 2022 subliniază că intervențiile active în atmosferă, inclusiv combaterea căderilor de grindină, contribuie la reducerea variabilității extreme a precipitațiilor. În plus, studiul publicat de lntergovernamental Panel on Climate Change (IPCC) în 2023 menționează că tehnologiile  de  modificare a vremii pot sprijini conservarea resurselor de apă și îmbunătățirea condițiilor pentru flora și fauna locală.

Grindina, o amenințare uriașă pentru recolte și pentru localități

Grindina este un fenomen meteorologic care provoacă pagube semnificative atât în agricultură, cât și în localități. Impactul său devastator se resimte în special în timpul sezonului de creștere, când recoltele sunt cele mai vulnerabile. Pagubele provocate de grindină în agricultură includ distrugerea culturilor, deteriorarea solului și pierderi financiare majore pentru fermieri. Plantele, în special cele tinere și delicate, pot fi afectate grav, frunzele și fructele putând fi sfărâmate sau distruse complet. Aceasta nu doar că reduce recolta anului în curs, ci afectează și viitoarele producții, deoarece plantele pot necesita timp suplimentar pentru a se recupera.

În localități, grindina poate cauza daune infrastructurii, inclusiv acoperișuri, feronerie și geamuri, generând costuri de reparație semnificative. De asemenea, vehiculele parcate în aer liber pot fi avariate, iar drumurile pot suferi deteriorări, afectând transportul și accesibilitatea. În unele cazuri, grindina poate provoca și răniri în rândul populației, ceea ce intensifică efectele negative ale acestui fenomen.

Rachete antigrindină au fost dezvoltate pentru a interveni în formarea grindinei, prin dispersarea cristalelor de gheață în nori, ceea ce ajută la diminuarea dimensiunii boabelor de grindină și, implicit, la reducerea pagubelor. Fără măsurile de protecție oferite de rachetele antigrindină, riscul de daune pentru agricultură și pentru infrastructură crește semnificativ.

Fermierii vor suferi pierderi financiare considerabile, ceea ce duce la instabilitate economică în regiunile afectate. De asemenea, oprirea acestor programe poate afecta și comunitățile locale, care depind de agricultură pentru locuri de muncă și dezvoltare economică. În absența unui sistem eficient de gestionare a grindinei, localitățile ar putea fi expuse unor furtuni devastatoare, cu efecte pe termen lung asupra calității vieții și a economiei locale.

În concluzie, grindina reprezintă o amenințare serioasă pentru agricultura și comunitățile locale, iar oprirea programelor de rachete antigrindină ar putea amplifica impactul acestor fenomene meteorologice extreme. Investiția în măsuri de prevenire și gestionare este esențială pentru a proteja recoltele, infrastructura și, în final, bunăstarea comunităților.

Cetățeanul.net