Potrivit The Jerusalem Post, atât Albert Bourla, cât și unii membri ai delegației care trebuia să îl însoțească în timpul vizitei în Israel, nu au primit încă cea de-a doua doză a vaccinului Covid.

În consecință, s-a decis amânarea vizitei cu câteva zile, fapt care a ridicat, de asemenea, o problemă logistică, dată fiind apropierea alegerilor în Israel.

Șeful companiei care produce vaccinul Comirnaty afirmase în decembrie că nu se grăbește să se vaccineze, motivând că nu dorește să o ia înaintea celor care au prioritate și că va aștepta până când va veni rândul categoriei sale de vârstă. Până în prezent, el a fost injectat doar cu prima doză, însă nu încă și cu cea de-a doua.

„Suntem în continuare interesați să vizităm Israelul și să ne întâlnim cu decidenții locali”, a declarat un purtător de cuvânt al Pfizer pentru N12. „Vizita în Israel va fi probabil reprogramată spre sfârșitul primăverii”. Mișcarea Achrayut Leumit (Responsabilitate Națională) i-a trimis miercuri o scrisoare lui Albert Bourla, premierului Benjamin Netanyahu, controlorului de stat și ombudsmanului Matanyahu Englman, cerându-i directorului executiv al Pfizer să-și amâne vizita până după alegeri.

„Considerăm că participarea d-lui Bourla la evenimente unde se va fotografia alături de actualul prim-ministru ar contribui la susținerea electorală nepermisă, ceea ce este o infracțiune”, a afirmat în cuprinsul scrisorii Oshi Elmaliach, consilier al directorului mișcării „Achrayut Leumit”, care este văzut ca un apropiat al prim-ministrului anterior, Ehud Barak.

Elmaliach a amenințat că orice propagandă de acest fel va atrage după sine o sesizare către ombudsmanul Englman, Comitetul Electoral Central și, dacă se impune, către Poliția israeliană, pentru încălcarea legilor privind propaganda electorală.

Șeful Pfizer este fiul unor evrei care au supraviețuit Holocaustului în Al Doilea Război Mondial, când unii medici din lagărele naziste făceau experimente pe oameni, supunându-i la „tratamente” care aveau, cel mai adesea, ca rezultat moartea acestora. După încheierea războiului, primul dintre cele 12 procese de la Nürnberg, Procesul Doctorilor, s-a desfășurat între decembrie 1946-august 1947 și a dus la condamnarea a 23 de medici naziști la moarte sau la ani grei de închisoare. În 1947, „Codul de la Nürnberg” a stipulat, în cele 10 puncte ale sale, că orice experiment medical se va face numai cu acordul expres al celui ce se pune la dispoziția echipei de lucru, echipă ce are obligația de a-l informa despre tot ceea ce se prezuma că va produce acel experiment: efecte benefice, reacții adverse, riscul rănirii, morții, îmbolnăvirii. Acordul informat al pacientului este, deci, o consecință reparatorie a crimelor nazismului. 

În condițiile în care vaccinarea Covid cu seruri experimentale, insuficient testate, s-a generalizat sub forme apropiate de obligativitate și în lipsa unei informări reale în privința efectelor adverse, ne putem întreba ce a învățat omenirea din greșelile trecutului, pe care s-a angajat să nu le mai repete - indiferent de pretext (război, stare de urgență ș.a.)?