
Tatăl Luizei, Claudiu Melencu, a primit o scrisoare tulburătoare, prin care i se transmitea că atât Luiza, cât si Alexandra sunt moarte. DIICOT a intrat pe fir și a demarat cercetări.
Tatăl Luizei, Claudiu Melencu, a povestit la România TV, că a primit o scrisoare prin care i se transmitea că Alexandra Măceșanu și Luiza Melencu, fiica lui, sunt moarte și să nu le mai caute. Bărbatul a spus că după primirea scrisorii a sunat imediat la Poliție și urmează ca anchetatorii să vină să ridice scrisoarea.
”În scrisoare scrie așa: domnilor vă rog frumos să nu mai căutați fetele, sunt moarte. Am sunat la 112. Vă dați seama cum mă simt eu. Nu pot să mă apropii de casa mea din cauza lor. Aștept să vină DIICOT să ia această probă, această scrisoare. Eu am vorbit cu fata la 11:30 în data de 14 aprilie. Ea m-a sunat pe mine și mi-a spus: tati, am venit la Caracal să scot banii pe care mi i-a trimis mami din Anglia. Tati, am ajuns la ocazie, am oprit ocazia și te sun când ajung acasă. A venit mașina morții, probabil”, a precizat Claudiu Melencu la România TV.
Tatăl Luizei Melencu a mai precizat că el crede că fiica sa trăiește. Mai mult, acesta susține că a fost îndepărtat de familie.
”Eu simt că trăiește. Pe mine m-au îndepărtat, soția și cu socrul meu... În scrisoare scrie foarte clar că fetele sunt moarte. Dar eu simt că Luiza trăiește și acolo unde este nu e bine...”, a mai spus Claudiu Melencu.
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Mi-ai pus pe umeri cât ai vrut,
Și m-ai scuipat și m-ai bătut
Și câine eu ți-am fost!
Ciocoi pribeag, adus de vânt,
De ai cu iadul legământ
Să-ți fim toți câini, lovește-n noi!
Răbdăm poveri, răbdăm nevoi
Și ham de cai, și jug de boi
Dar vrem pământ!
O coajă de mălai de ieri
De-o vezi la noi tu ne-o apuci.
Băieții tu-n război ni-i duci,
Pe fete ni le ceri.
Înjuri ce-avem noi drag și sfânt:
Nici milă n-ai, nici crezământ!
Flămânzi copiii-n drum ne mor
Și ne sfârșim de mila lor
Dar toate le-am trăi ușor
De-ar fi pământ!
De-avem un cimitir în sat
Ni-l faceți lan, noi, boi în jug.
Și-n urma lacomului plug
Ies oase și-i păcat!
Sunt oase dintr-al nostru os:
Dar ce vă pasă! Voi ne-ați scos
Din case goi, în ger și-n vânt,
Ne-ați scos și morții din mormânt;
O, pentru morți și-al lor prinos
Noi vrem pământ!
Și-am vrea și noi, și noi să știm
Că ni-or sta oasele-ntr-un loc,
Că nu-și vor bate-ai voștri joc
De noi, dacă murim.
Orfani și cei ce dragi ne sânt
De-ar vrea să plângă pe-un mormânt,
Ei n-or ști-n care șanț zăcem,
Căci nici pentr-un mormânt n-avem
Pământ și noi creștini suntem!
Și vrem pământ!
N-avem nici vreme de-nchinat.
Căci vremea ni-e în mâni la voi;
Avem un suflet încă-n noi
Și parcă l-ați uitat!
Ați pus cu toții jurământ
Să n-avem drepturi și cuvânt;
Bătăi și chinuri, când țipăm,
Obezi și lanț când ne mișcăm,
Și plumb când istoviți strigăm
Că vrem pământ!
Voi ce-aveți îngropat aici?
Voi grâu? Dar noi strămoși și tați
Noi mame și surori și frați!
În lături, venetici!
Pământul nostru-i scump și sfânt,
Că el ni-e leagăn și mormânt;
Cu sânge cald l-am apărat,
Și câte ape l-au udat
Sunt numai lacrimi ce-am vărsat
Noi vrem pământ!
N-avem puteri și chip de-acum
Să mai trăim cerșind mereu,
Că prea ne schingiuiesc cum vreau
Stăpâni luați din drum!
Să nu dea Dumnezeu cel sfânt,
Să vrem noi sânge, nu pământ!
Când nu vom mai putea răbda,
Când foamea ne va răscula,
Hristoși să fiți, nu veți scăpa
Nici în mormânt!
CAND ?
Pe de alta parte, sistemul merge inainte nedaranjat foarte tare... ca fapt divers, sa nu uitam nici ca mass-media face parte - obligatoriu - din sistem.