Cele două hipermarketuri germane Lidl şi Kaufland şi-au extins afacerile în România cu ajutorul unor bani primiţi de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, precum şi de la IFC, divizia de investiţii a Băncii Mondiale.
Conform datelor obţinute de ziarul britanic The Guardian, finanţările pe care de Lidl şi Kaufland le-au luat de la BERD şi IFC pe parcursul unui deceniu se ridică la 900 de milioane de dolari, banii fiind folosiţi inclusiv în România.
Mandatul acestor instituţii finanţate cu bani publici este de susţinere a dezvoltării în ţările în care investesc. Banca Mondială are şi rolul specific de reducere a sărăciei. Potrivit băncilor, finanţarea Lidl şi Kaufland ajută cele două companii să se extindă în Europa Centrală şi de Est, să creeze locuri de muncă, noi pieţe pentru producătorii locali şi să aducă produse de calitate dar accesibile consumatorilor săraci.
În ciuda celor spuse de aceste instituţii, finanţarea cu fonduri publice a unor companii private este criticată de sindicate.
"Ideea că injecţia de capital în multinaţionale va duce la dezvoltare durabilă s-a dovedit mereu falsă în ultimii 20 de ani", a declarat Luiz Vieira, coordonator al Bretton Woods Project, o organizaţie non-guvernamentală care monitorizează Banca Mondială.
Potrivit aceleaşi surse, în 2009, Lidl a primit de la creditorii internaţionali 66 de milioane de dolari pentru extinderea în România, iar Kaufland a primit 75 de milioane de dolari atât pentru operaţiunile româneşti, cât şi pentru cele din Bulgaria.
În 2013, peste 105 milioane de dolari au fost acordate pentru planurile Lidl de dezvoltare în Bulgaria şi Croaţia şi pentru deschiderea primelor magazine în Serbia.
În total, IFC a acordat Schwarz Group împrumuturi pe termen lung în valoare de circa 350 de milioane de dolari, pentru extinderea operaţiunilor în Europa.
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, care deseori co-finanţează proiecte împreună cu băncile comerciale, a atras în ultimul deceniu peste 750 de milioane de dolari pentru Lidl şi Kaufland, contribuţia sa proprie fiind de aproape 500 de milioane de dolari.
În România, cu ajutorul banilor primiţi de la creditorii internaţionali, Kaufland a ajuns cel mai mare angajator. Are peste 20.000 de salariaţi, însă aceştia sunt remuneraţi în general cu mai puţin de 1.500 de lei pe lună, salariile mici fiind doar una dintre criticile aduse relaţiei dintre lanţurile comerciale şi creditorii internaţionali.
În Polonia, o altă ţară în care extinderea operaţiunilor a fost finanţată de BERD şi IFC, angajaţii Lidl au protestat faţă de condiţiile de lucru. Polonezii s-au plâns că lucrează mult pe salarii mici.
"Suntem suprasolicitaţi, facem o muncă pe care ar trebui să o facă mai mulţi oameni", a declarat Lukasz, angajat în schimbul de noapte la un depozit al Lidl, care nu a dorit să îşi dea numele.
Potrivit unor documente de la inspectoratul de stat pentru muncă din Polonia, obţinute de The Guardian, la Lidl au avut loc încălcări repetate ale legislaţiei muncii, inclusiv prevederi referitoare la timpul de lucru care impun ca angajaţii să aibă liber cel puţin 11 ore pe zi şi o perioadă de odihnă neîntreruptă de 35 de ore pe săptămână.
Cei de la Lidl au fost însă lăudaţi de divizia agricolă a BERD, care spune că lanţul comercial german a schimbat viaţa oamenilor. Le-a oferit persoanelor sărace posibilitatea de a cumpăra produse pe care altfel nu şi le-ar fi permis. Iar cei de la IFC spun că atât Lidl cât şi Kafuland au creat noi canale de distribuţie pentru fermierii locali, iar consumatorii au câştigat acces la produse alimentare de calitate.
Însă jurnaliştii de la The Guardian au remarcat faptul că, în România, Lidl şi-a deschis magazinele foarte aproape de pieţele de zarzavaturi, iar vânzătorii de acolo se plâng că nu fac faţă concurenţei cu supermarketurile germane.
Un comerciant din Piaţa Gorjului, Ion Garalin, a declarat că acest fapt a înrăutăţit situaţia.
"Într-adevăr, cel mai rău lucru este că au ales să deschidă magazine foarte aproape de pieţele locale cum este aceasta. Suntem mâncaţi de vii...Nu mai putem continua astfel", a spus Garalin, în vârstă de 67 de ani, aflat în faţa unui raft cu legume proaspete.
Pe aceeaşi stradă, zeci de cumpărători circulă printre rafturile de la Lidl. Una dintre cliente, Camelia, a spus că îi vine greu să creadă că Lidl a beneficiat de fonduri publice pentru dezvoltare.
"Sigur că ştiu ce este Banca Mondială, poate că ar fi putut folosi mai bine banii, având în vedere problemele pe care le avem în România", a spus ea.
Magazinele Kaufland şi Lidl sunt patronate de Dieter Schwarz, unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume. Cele două lanţuri comerciale sunt doar două dintre companiile private din întreaga lume care beneficiază de creditare pe termen lung din partea unor instituţii financiare care au la bază bani publici.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.