Firma belgiană de avocatură & DE BANDT, prin avocații Peter Teerlinck, Alice Asselberghs și Raluca Gherghinaru, a redactat o Opinie Juridică adresată în 8 martie organizației „Notre Bon Droit asbl” (o alianță de profesioniști din sănătate, oameni de știință și juriști, care consideră că răspunsul guvernelor la pandemia de coronavirus este greșit, pentru că nu se bazează pe cele mai bune dovezi științifice disponibile).
În Opinia juridică transmisă în exclusivitate ActiveNews, & DE BANDT a analizat legalitatea clauzelor de exonerare stipulate în contractele cu producătorii de vaccinuri Covid făcute publice de Comisia Europeană, considerând că acestea sunt ilegale. Contractele secrete cu Pfizer și Moderna au fost scoase la iveală, în premieră pentru România, de ActiveNews. Cele analizate de casa de avocatură belgiană sunt cele cu AstraZeneca, CureVac și Sanofi și au aceleași prevederi cu privire la lipsa asumării responsabilității în cazurile de efecte adverse și moarte ca și Pfizer și Moderna.
Conform documentului publicat în exclusivitate de ActiveNews, scopul Opiniei a fost acela de a „identifica și analiza, prin prisma legislației belgiene - care guvernează contractele - clauzele de exonerare, în sens larg, prevăzute în acordurile de achiziție în avans încheiate între Comisia Europeană și producătorii de vaccinuri Covid (de exemplu, AstraZeneca, CureVac și Sanofi - acordurile analizate)”. Concret, scrisoarea își propunea să clarifice dacă producătorii de vaccinuri Covid se pot baza, în detrimentul Statelor Membre, pe clauzele de exonerare din acordurile analizate.
Avocații arată cum, în temeiul dreptului contractual belgian, clauzele în baza cărora producătorii de vaccinuri Covid nu garantează sau nu își asumă răspunderea pentru eficacitatea și siguranța vaccinurilor ar trebui considerate a priori ilegale. Potrivit termenilor lor, aceste clauze sunt gândite să îi scutească pe producători de obligațiile lor fundamentale (cum ar fi, obligația de a livra și garanta un produs în conformitate cu contractul), dar și să golească contractele de conținutul esențial și de orice efect util.
În plus, clauzele care stipulează că Statele Membre (în calitate de cumpărători ai produsului) trebuie să se angajeze să-i scutească pe producători (în calitate de vânzători ai produsului) de despăgubiri pentru (aproape) orice vătămare pe care vaccinurile o pot provoca terților (persoanele vaccinate) sunt problematice, afirmă avocații. Dat fiind că povara economică a răspunderii civile față de terți este purtată (aproape) exclusiv de Statele Membre, producătorii nu sunt deloc stimulați să livreze niște vaccinuri eficiente și sigure. În consecință, angajamentul producătorilor este lipsit de substanță.
Cu toate acestea, spun avocații, într-un proces, judecătorul s-ar putea folosi de puterea sa discreționară pentru a invoca circumstanțele excepționale în care s-au produs vaccinurile Covid, atenuând, astfel, vădita ilegalitate a acestor clauze. De asemenea, este posibil ca judecătorul să declare clauzele valide dacă producătorii reușesc să demonstreze că, la momentul lansării pe piață a vaccinurilor, nivelul de cunoaștere științifică nu le-a permis să prevadă apariția unor reacții adverse severe și/sau ineficacitatea vaccinurilor.
Contractele sunt guvernate de legile belgiene
În contextul gestionării pandemiei de coronavirus, Comisia Europeană a încheiat, în numele și în contul Statelor Membre, 6 acorduri de achiziție în avans pentru vaccinuri prin intermediul Instrumentului pentru Sprijin de Urgență. Obiectivul acestor acorduri de achiziție în avans a fost acela de a le permite Statelor Membre să cumpere un anumit număr de doze de vaccin într-o anumită perioadă de timp și la un preț prestabilit. În schimb, Statele Membre și UE se obligă să finanțeze o parte din costurile inițiale suportate de producătorii de vaccinuri. Aceste contracte sunt guvernate de legile belgiene și orice litigiu legat de interpretarea și executarea acestora va fi supus jurisdicției exclusive a tribunalelor din Bruxelles.
Echipa de avocați ai firmei DE BANDT a analizat trei dintre aceste contracte, în baza versiunilor publicate pe site-ul Comisiei Europene până la data redactării Opiniei lor juridice (8 martie): cele încheiate cu AstraZeneca, CureVac și Sanofi. În aceste contracte, avocații au identificat trei tipuri de clauze de exonerare: (1) clauze de exonerare de răspundere, (2) clauze de exonerare de garanție și (3) clauze de despăgubire.
Deși legea belgiană recunoaște validitatea celor trei tipuri de clauze menționate mai sus, ele trebuie interpretate în sens strict și chiar restrictiv. Oricum, interpretarea și aplicarea acestora trebuie făcute în baza principiului bunei-credințe, care interzice ca una dintre părți să abuzeze de drepturile conferite ei printr-un contract. Astfel, o parte nu poate exercita un drept contractual într-o manieră care depășește în mod vădit limitele exercitării sale normale. De exemplu, jurisprudența arată că se consideră abuz de drepturi contractuale când o clauză de exonerare de răspundere îi acordă unei părți un avantaj „vădit disproporționat”, având în vedere „consecințele extrem de grave ale vătămărilor suferite” de victimă.
Clauzele NU SUNT VALIDE și TREBUIE ANULATE
În orice caz, astfel de clauze NU SUNT VALIDE și TREBUIE ANULATE dacă se descoperă că sunt legate de niște OBLIGAȚII ESENȚIALE ale părților. Aceste clauze devin nule și neavenite dacă au efectul de a „anihila obligația contractată de debitor” sau dacă subminează „însăși esența contractului” sau „golesc contractul de orice conținut”. (Cum am arătat mai sus, prin faptul că producătorii vaccinurilor sunt scutiți de orice garanție sau răspundere privind calitatea produselor fabricate de ei, angajamentul lor devine lipsit de substanță, astfel că „însăși esența” contractului este compromisă.)
Cu toate acestea, toate cele trei contracte analizate de avocați conțin clauze de severabilitate. În esență, aceste clauze asigură că fiecare prevedere din contract este separabilă și distinctă de celelalte. Dacă o prevedere este sau devine ilegală, invalidă sau inaplicabilă, integral sau parțial, ea trebuie separată de restul contractului, neafectând legalitatea, validitatea și aplicabilitatea restului prevederilor din contract, care rămân în vigoare, cu efecte depline. Prevederea ilegală, invalidă sau inaplicabilă va fi înlocuită cu una legală, validă și aplicabilă, care corespunde cât mai mult posibil cu intenția originală a părților la momentul încheierii contractului.
Judecătorul ar trebui să verifice, în caz de proces, dacă aceste clauze de severabilitate pot fi aplicate la contractele analizate, deoarece clauzele de exonerare de răspundere și garanție și clauzele de despăgubire par să fi fost determinante pentru intențiile părților. Astfel, nu este exclus ca ilegalitatea celor trei tipuri de clauze să ducă la anularea completă a contractelor.
Totuși, cei trei avocați consideră că, în cazul de față, declararea unei nulități parțiale (vizând doar clauzele ilegale) pare să fie mai adecvată și mai judicioasă decât o anulare completă a contractelor.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.