Rusia constată un amestec direct al SUA și UE în afacerile interne ale Republicii Moldova și le îndeamnă să se abțină de la aceasta, a declarat luni purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, citată de agenția de presă oficială TASS, într-un comentariu la ceea ce experții au calificat drept un „puci anticonstituțional” la Chișinău din partea majorității parlamentare create în jurul socialiștilor proruși, informează Agerpres.

„Ministerul rus de Externe a atras în mod repetat atenția asupra amestecului direct al Statelor Unite și Uniunii Europene în procesele politice interne ale Republicii Moldova, a implicării lor politice clare, ceea ce duce la o polarizare și mai mare a societății moldovene”, a afirmat reprezentanta diplomației ruse.

„Îi chemăm din nou pe colegii noștri din Statele Unite și Uniunea Europeana să se abțină de la a interfera în afacerile interne ale Republicii Moldova și să nu-și depășească normele de etică diplomatică”, a subliniat Zaharova.

Potrivit acesteia, țările occidentale au întreprins din nou încercări de ingerință săptămâna trecută, având ca motiv adoptarea de către parlamentul de la Chișinău la 23 aprilie a Declarației cu privire la „capturarea” Curții Constituționale a Republicii Moldova, în care deputații și-au exprimat dezacordul cu decizia curții privind existența condițiilor pentru dizolvarea legislativului, precum și anularea de către parlamentari a deciziei lor din 2019 de numire a actualului președinte al Curții Constituționale.

„În timp ce îndeamnă parlamentul republicii să respecte deciziile Curții Constituționale, reprezentanții SUA și UE par să refuze să arate același respect față de acțiunile deputaților moldoveni. O astfel de diferență în aprecieri confirmă o dată în plus că vectorul geopolitic al Chișinăului este mai important pentru ei decât 'valorile democratice' pentru care pledează”, a adăugat Zaharova.

Majoritatea parlamentară constituită din socialiștii proruși și Partidul Șor a votat vineri o serie de hotărâri controversate, inclusiv cea prin care nu recunoaște avizul Curții Constituționale privind existența circumstanțelor de dizolvare a parlamentului, anularea hotărârii din 2019 prin care președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a fost numită judecător și numirea unui alt judecător la Curtea Constituțională, un apropiat al socialiștilor, potrivit Radio Chișinău.

Cu alte cuvinte, în urma deciziei judecătorilor Curții Constituționale că Parlamentul poate fi dizolvat, majoritatea parlamentară prorusă a votat „dizolvarea” președintei Curții și înlocuirea acesteia cu un judecător fidel regimului, ceea ce este un scenariu halucinant pentru un stat european. În primul rând, pentru că deciziile Curții Constituționale sunt incontestabile, ele trebuie aplicate indiferent de gradul de (in)satisfacție pe care îl provoacă. În al doilea rând, pentru că președintele Curții este ales pe o perioadă de 7 ani și este inamovibil, pentru a se asigura o stabilitate în actul de justiție indiferent de regimul politic, care se schimbă o dată la 4 ani. 

Reprezentanții Occidentului au calificat pe bună dreptate gestul parlamentarilor proruși de la Chișinău drept o tentativă de „puci anticonstituțional”, ceea ce a iritat Rusia, care consideră că simpla pronunțare a unei alte puteri - în afară de ea - asupra unor dezbateri interne ale Republicii Moldova ar încălca suveranitatea acestui stat artificial și falimentar. Rusia nu ține însă cont de faptul că, oficial, Chișinăul face demersuri de aderare la U.E. încă de pe vremea comunistului Vladimir Voronin, deci poate primi mustrări din partea U.E. dacă singură a decis că se îndreaptă în direcția integrării europene. Adevărata dezbatere ar fi nu mișmașurile parlamentarilor proruși împotriva Curții Constituționale, ci motivele pentru care președinta Curții a decis că sunt întrunite condițiile dizolvării legislativului. Cui ar folosi alegerile anticipate la Chișinău în plină stare de urgență și care ar urma să fie componența viitorului parlament? Cui prodest?