Ministerului Afacerilor Externe a publicat, vineri, site-ul oficial, un răspuns la declarațiile purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, prin care își "exprimă îngrijorarea față de încercări din România de a retușa sau a rescrie istoria celui de-Al Doilea Război Mondial, îndeosebi prin folosirea unei retorici cu pronunțat caracter antirusesc".

Conform Agerpres, într-o conferință de presă care a avut loc joi, la Moscova, Zaharova a vorbit despre o expoziție organizată recent la București, având ca temă deportarea sașilor din Transilvania în URSS în 1945, în contextul în care pe plan internațional se comemora Ziua Holocaustului, marcată și la București "prin evenimente destul de modeste".

"Cine, dacă nu în primul rând președintele României, etnicul german Klaus Iohannis, ar trebui să cunoască aceste pagini din istoria recentă a țării sale", a întrebat retoric Maria Zaharova, potrivit paginii web a MAE rus.

În final, ea a adăugat că, în aceste zile când este marcată capitularea naziștilor la Stalingrad, Rusia nu a uitat de partea cui a luptat Armata Română în acele zile.

"Am luat notă cu surprindere de afirmațiile purtătorului de cuvânt al MAE rus din data de 4 februarie 2016, cu privire la marcarea în România a Zilei Internaționale pentru Comemorarea Victimelor Holocaustului. Este regretabil și straniu modul în care sunt amestecate, în confuzie, evenimente și informații publice printr-un mesaj al cărui scop este dificil de înțeles. Suntem dezamăgiți de informarea deformată ce i-a fost oferită purtătorului de cuvânt menționat, înainte de emiterea reacției sale.  

După cum este bine cunoscut opiniei publice, autoritățile din România, atât cele centrale, cât și cele locale, organizează în fiecare an evenimente de comemorare a memoriei victimelor Holocaustului, cu ocazia zilelor de 9 octombrie (Ziua națională de comemorare a victimelor Holocaustului din România), 27 ianuarie (Ziua internațională de comemorare a victimelor Holocaustului) și 2 august (Ziua de comemorare a victimelor din comunitățile de romi în perioada Holocaustului).

Și în acest an, la 27 ianuarie, Ministerul român al Afacerilor Externe a organizat un eveniment de marcare a Zilei Internaționale pentru Comemorarea Victimelor Holocaustului din întreaga lume, eveniment la care au luat cuvântul ministrul afacerilor externe și o serie de invitați, între care Președintele Federației Comunităților Evreiești din România și Președintele Asociației Evreilor din România supraviețuitori ai Holocaustului. La eveniment au participat și reprezentanți ai corpului diplomatic acreditat la București, iar reflectarea mediatică a oferit suficiente informații pentru orice observator al activităților oficiale din România. Mai mult, acest eveniment a succedat comemorării în mod distinct, la împlinirea a 75 de ani, a victimelor Pogromului de la București.

În mod eronat și de neînțeles, reacția purtătorului de cuvânt al MAE rus face abstracție de aceste realități și, în schimb, se referă la o expoziție care nu are nicio legătură cu programul de evenimente oficiale pentru marcarea în România a Zilei Internaționale pentru Comemorarea Victimelor Holocaustului.

La fel de eronate și surprinzătoare sunt și deducțiile purtătorului de cuvânt cu privire la o așa zisă neasumare de către România a trecutului său istoric. Ca urmare, reamintim finalizarea încă din 2004 a raportului Comisiei internaționale pentru studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” ca și eforturile în asumarea trecutului și cunoașterea largă a acestuia la nivelul societății românești. Sunt recunoscute și încurajate determinarea României de a contribui activ la eforturile internaționale pentru prevenirea unor asemenea tragedii istorice, progresele făcute în domeniul educației privind Holocaustul, angajamentele asumate pentru cooperarea cu societatea civilă pe tematici ce privesc comemorarea Holocaustului, combaterea antisemitismului, discriminării rasiale, xenofobiei și oricăror forme de intoleranță.

Ministerul român al Afacerilor Externe contribuie activ la întărirea instrumentelor legislative și instituționale potrivite, care să prevină și să sancționeze astfel de fenomene și poate oferi în mod transparent informații detaliate despre modul în care România respectă și își asumă responsabilitățile cu privire la comemorarea victimelor Holocaustului, promovarea educației tinerelor generații în privința acelei perioade tulburi din istoria Europei și din istoria României. În același timp, invităm la o documentare actualizată cu privire la responsabilitățile de nivel internațional pe care România și le-a asumat pe linia organizației IHRA, precum și în cadrul altor organizații multilaterale”, a fost răspunsul publicat pe site-ul MAE.