Potrivit celui mai recent indice al democrației, care a fost publicat de Economist Intelligence Unit (EIU), la 27 februarie, democrația globală se află în cea mai proastă situație din istoria acestui indice, conform știripesurse.ro

Începând cu 2006, EIU a evaluat 167 de țări și de teritorii pe o scară de la zero la zece, având câteva criterii de bază: procesul electoral și pluralismul, funcționarea guvernului, participarea politică, cultura politică și libertățile civile. Astfel, țările sunt grupate în patru categorii: democrații depline, democrații defectuoase, regimuri hibride și regimuri autoritare. 

Pentru a 16-a oară consecutivă, Norvegia este cea mai democratică tară din lume, având un scor de 9,81, urmată de Noua Zeelandă și de Suedia. Afganistanul a fost cea mai slab clasată țară, cu doar 0,25 puncte. În prezent, doar 6,6% din populația întregii lumi trăiește în prezent într-o democrație deplină ( în urmă cu 10 ani fiind la 12,5%) . În plus, doi din cinci oameni trăiesc astăzi sub un regim totalitar. 

Europa a înregistrat scăderi notabile. Astfel, Franța a fost retrogradată de la democrație deplină la democrație deficitară, sugerând scăderea încrederii în guvernare după alegerile din iunie ale președintelui Emmanuel Macron, care nu au reușit să asigure o majoritate legislative pentru niciun partid. 

România a fost și ea retrogradată după ce au apărut acuzațiile de interferență rusească, ilegalități pe rețelele sociale și încălcări ale finanțării campaniei, pretexte folosite de Curtea Constituțională pentru anularea alegerilor prezidențiale. 

„Cetățenii români au reacționat cu un amestec de furie și ușurare la decizia Curții Constituționale de a anula rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie și de a anula turul al doilea, programat pentru 8 decembrie. Într-o hotărâre slab argumentată, fără a prezenta dovezi solide care să-i susțină decizia, curtea a susținut că o operațiune de influență străină pe rețelele sociale a afectat rezultatul alegerilor.

Primul tur fusese câștigat de doi candidați anti-sistem, care i-au depășit pe candidații partidelor de guvernare, devenite extrem de nepopulare. Decizia curții de a anula alegerile, bazată pe rapoarte neclare ale serviciilor de informații privind o posibilă interferență electorală din partea Rusiei, reprezintă o măsură extraordinară, întrucât probele prezentate erau, în cel mai bun caz, discutabile.

Afirmația că alegătorii outsider-ului de dreapta, Călin Georgescu, au fost influențați masiv de o campanie pe TikTok este greu de crezut, mai ales având în vedere compoziția socială a susținătorilor acestuia, mulți dintre ei fiind alegători vârstnici din mediul rural, care își iau informațiile de la televiziuni (dominante fiind cele afiliate partidelor de guvernare). Ulterior, au apărut dovezi că unul dintre partidele de guvernare, Partidul Național Liberal (PNL), a finanțat campania de promovare pe rețelele sociale a lui Călin Georgescu, într-o mișcare tactică ce s-a întors împotriva sa.

Acest fiasco nu va face decât să submineze și mai mult nivelul deja extrem de scăzut al încrederii cetățenilor români în guvern și în partidele politice. România se afla deja la limita inferioară a clasificării „democrațiilor viciate” („flawed democracy”), astfel că scăderea punctajului său general cu 0,46 puncte (de la 6,45 la 5,99) în 2024 a fost suficientă pentru a duce la retrogradarea sa la statutul de „regim hibrid”.

Anularea alegerilor a afectat negativ scorul țării la capitolul proces electoral și pluralism, dar și fără acest scandal de sfârșit de an ar fi avut loc retrogradări ale altor indicatori. Datele sondajelor au confirmat că încrederea publicului în partidele politice și în guvern a scăzut și mai mult în ultimul an, ceea ce a condus la mai multe retrogradări în categoria privind funcționarea guvernului. Conform unui exercițiu global de referință, scorul României privind prevalența corupției a fost, de asemenea, retrogradat.

Există riscul ca scorul României să scadă și mai mult în 2025, în funcție de modul în care va gestiona reluarea alegerilor prezidențiale și de informațiile suplimentare care ar putea apărea cu privire la motivele inițiale ale anulării scrutinului. Inițiativele guvernului de a modifica regulile electorale privind utilizarea rețelelor sociale în alegeri, precum și acțiunile partidelor de guvernare pentru a bloca șansele unui candidat anti-sistem nu prevestesc nimic bun pentru sănătatea democrației în România”, arată analiza EIU.