Guvernul României a aprobat cumpărarea de către Ministerul Apărării Naționale a patru nave de luptă noi, de tip corvetă multifunțională. Utilitatea lor, din punct de vedere militar, este clară. În schimb, datele financiare ale contractului sunt neclare și, pe alocuri, chiar suspecte.

România Liberă a prezentat de mai multe ori etapele derulării acestui program de achiziție, încă din perioada în care se afla doar în stadiul de proiect. La data de 2 noiembrie 2016, pe site-ul MApN a fost publicat, pentru dezbatere publică, proiectul Hotărârii de Guvern care urma să aprobe achiziția celor patru corvete multifuncționale.

Conform prevederilor legale, ziarul România Liberă a prezentat detalii din acest proiect și a cerut în scris informații suplimentare de la MApN. Răspunsul MApN a fost că toate informațiile se află deja pe site, lăsând astfel nelămurite o serie de aspecte extrem de importante.

Foarte interesant este faptul că, în varianta de proiect publicată inițial de MApN, la 2 noiembrie, pentru dezbatere publică, apăreau costuri mult mai mici decât cele incluse în textul Hotărârii de Guvern care a fost aprobată de Executiv la data de 29 noiembrie.

La 2 noiembrie 2016, în Nota de fundamentare a proiectului viitoarei HG exista un paragraf dedicat impactului financiar. Aici se preciza că în 2017 România va plăti 562.500 mii lei, în anul 2018 aceeași sumă, în 2019 va plăti 1.215.000 lei iar în anul 2020 vom plăti 1.260.000 mii de lei. Asta înseamnă în total 3.600.000 mii de lei, de-a lungul a patru ani, adică în total circa 837 milioane de euro.

În Nota de fundamentare publicată la 2 noiembrie 2016 nu se preciza dacă aceste sume sunt cu sau fără TVA. Dacă sumele indicate ar fi fost fără TVA, valoarea contractului, inclusiv TVA, ar fi fost de circa 1,04 miliarde de euro.
Dar în mod surprinzător, Executivul a aprobat la data de 29 noiembrie 2016 o Hotărâre de Guvern care menționează că "valoarea estimată a programului, pe întreaga perioadă de șapte ani, este de 1,6 miliarde Euro (cu TVA), sumă în care sunt cuprinse și achiziția munițiilor și suportul logistic inițial, care include și instruirea echipajelor".

Foarte interesant este și faptul că, în acest moment, pe site-ul MApN, fosta Notă de fundamentare a proiectului de HG (care între timp a fost aprobată) este o altă variantă decât cea inițială. În varianta disponibilă acum pe site-ul MApN, rubrica "impact financiar" pentru perioada anilor 2016 - 2020 este necompletată. Apare în schimb o mențiune intitulată "Alte informații" și care are următorul text:

"Valoarea totală a proiectului de investiții de cca 1,6 mld euro va fi plătită eșalonat în perioada 2016-2022, în limitele fondurilor estimate a fi alocate în bugetul Ministerului Apărării Naționale, la titlul «Active nefinanciare», prin Legea nr. 339/2015, a bugetului de stat pe anul 2016".
Actul normativ pregătit de MApN, deja aprobat de Guvernul României, are și alte probleme, nu doar aceea a prețului programului de achiziție, care a crescut brusc de la 1,04 la 1,6 miliarde de euro.

De exemplu, nici proiectul aflat în dezbatere publică, nici anunțul final al Guvernului privind aprobarea proiectului nu spun ce alte variante, pe lângă cea decisă de MApN și de Guvern drept furnizor al corvetelor, au fost luate în calcul.

"În Studiul de concept pentru produsul Corvetă multifuncțională, elaborat în cadrul Ministerului Apărării Naționale, au fost analizate 13 proiecte de corvete, din care patru proiecte pot satisface cerințele forțelor navale române", susține Nota de fundamentare.

Nici măcar la întrebările ziarului România Liberă, MApN nu a răspuns, măcar printr-o simplă enumerare, care sunt cele 13 proiecte analizate și nici care ar fi fost cele patru proiecte ajunse în selecția finală.

Singurul nume de firmă precizat explicit este al firmei alese pentru a vinde corvete României - aceasta fiind Damen Shipyards Group, cu sediul central în Olanda, care a cumpărat șantierul naval din Galați.

Românii de rând pot doar să afle că vor plăti 1,6 miliarde de euro pentru cele patru corvete multifuncționale. Și să-i creadă pe cuvânt pe reprezentanții Armatei, care susțin că orice alte variante, oferite de alte firme din lume, ar fi fost mai proaste.