Jurnalistul notează că, în timp ce Silicon Valley și-a petrecut anul 2025 lustruind planurile de marketing pentru viitorul umanoid, China era ocupată cu livrarea roboților.

Aproape 90% din totalul roboților umanoizi vânduți la nivel global în 2025 au fost chinezi, iar șase dintre companiile cu cele mai mari vânzări din sector au provenit din țara est-asiatică.

Industria roboților umanoizi este încă la început, dar avantajul inițial accelerează progresul Chinei în cercetare, dezvoltare și implementare, asigurând potențial o poziție dominantă - replicând strategia care a condus la succesul vehiculelor electrice, este concluzia acestui articol din care publicăm mai multe pasaje.

Hen Liang este fondatorul Guchi Robotics, o companie de automatizare cu sediul în Shanghai. Guchi produce mașinile care instalează roți, borduri și geamuri pentru multe dintre cele mai importante mărci auto chinezești, inclusiv BYD și Nio. A preluat numele de la cuvântul chinezesc guzhi, „inteligență statornică”, deși faptul că suna ca un brand italian de lux nu a fost apreciat.

Timp de aproape două decenii, Chen a încercat să rezolve ceea ce, pentru el, este o problemă inginerească: cum să elimine – sau, în opinia sa, să elibereze – cât mai mulți muncitori din fabricile de automobile care lucrau la partea tehnologică. Lângă sediul central al Guchi se află mai multe depozite unde inginerii săi lucrează la roboți pentru a se potrivi specificațiilor clienților lor. Chen, inginer de formație, a fondat Guchi în 2019 cu scopul de a aborda cea mai dificilă sarcină de automatizare din fabrica de automobile: „asamblarea finală”, ultima etapă a producției, când toate piesele compozite – bordul, geamurile, roțile și pernele scaunelor – se asamblau. În prezent, roboții săi pot monta roți, borduri și geamuri pe o mașină ,fără nicio intervenție umană, dar 80% din asamblarea finală, estimează el, nu a fost încă automatizată. Acesta este obiectivul pe care Chen și l-a propus.

Ca în mare parte a lumii, inteligența artificială a devenit parte a vieții de zi cu zi în China. Dar ceea ce îi entuziasmează cel mai mult pe politicienii și industriașii chinezi sunt progresele făcute în domeniul roboticii, care, combinate cu progresele în domeniul inteligenței artificiale, ar putea revoluționa lumea muncii. 

Tehnologia din spatele exploziei actuale a roboticii din China este învățarea profundă, motorul matematic din spatele modelelor lingvistice mari, cum ar fi ChatGPT, care învață prin discernerea tiparelor din seturi de date uriașe. Mulți cercetători cred că mașinile pot învăța să navigheze în lumea fizică, așa cum ChatGPT a învățat să navigheze în limbaj: nu urmând reguli, ci absorbind suficiente date. Scopul este dezvoltarea de roboți umanoizi capabili să efectueze muncă în fabrici - o muncă care angajează sute de milioane de oameni întreaga lume.

Resursele investite în atingerea acestui obiectiv sunt uimitoare. În 2025, China a anunțat un fond de 100 de miliarde de lire sterline pentru tehnologii strategice, inclusiv calcul cuantic, energie curată și robotică. Orașele mari au investit propriile resurse și în proiecte de robotică. În prezent, există aproximativ 140 de firme chineze care speră să construiască umanoizi. 

O parte din aceste companii și-au făcut debutul în februarie, la gala festivalului de Anul Nou Lunar, un spectacol comparabil în linii mari cu Super Bowl în ceea ce privește fastul și semnificația națională. Sute de milioane de oameni au urmărit cum roboții interpretau sketch-uri comice și figuri de arte marțiale. Viteza progresului a fost uimitoare. Anul trecut, roboții făceau o rutină sincronizată de majorete. Anul acesta, au făcut rotiri și parkour. Mesajul dorit a fost clar: roboții vin, iar China va fi națiunea care îi va construi.

VIDEO:

Dacă ați văzut un robot chinezesc dansând sau practicând kung fu, sunt șanse foarte mari ca acest să fi fost fabricat de Unitree. Anul trecut, compania a livrat peste 5.500 de roboți umanoizi, mai mulți decât orice altă companie din lume. Recent, a apărut un videoclip viral care arăta un concert susținut de starul pop chinez Wang Leehom în Chengdu, unde roboții Unitree asigurau dansul.

 

 

Spectacolele virale servesc drept marketing bun pentru China. Dar principalii clienți ai Unitree sunt laboratoarele și universitățile, inclusiv Oxford, Carnegie Mellon, UC San Diego și Boston Dynamics, care cumpără robotul și dezvoltă software pentru a-l face mai inteligent. Un purtător de cuvânt a declarat că Unitree își dorește ca roboții lor să intre în cele din urmă în fabrici și case, astfel încât să poată „prelua munci periculoase, repetitive și plictisitoare pentru oameni”.

În ciuda statutului său global, sediul Unitree este șocant de modest. Compania ocupă două clădiri uzate din cartierul tehnologic din Hangzhou, într-un complex vechi, flancat de dealeri auto și magazine. Aici te întâmpină mai mulți roboți: unul poartă o cască de box mov și face box, altul dansează Charleston. Apoi, un câine robot cu patru picioare face sărituri și trucuri. 

Ajuns la periferia Beijingului, jurnalistul a vizitat ceea ce guvernul susține că este „cel mai mare centru de instruire pentru roboți” din China. Centrul de instruire este afiliat cu Leju Robotics, o companie ai cărei roboți nu învață din simulări, ci din exemple reale furnizate de colectori de date umani sau teleoperatori. Umanoidul emblematic al companiei, Kuavo, a fost deja implementat în unele fabrici de vehicule electrice din China, îndeplinind sarcini de bază, cum ar fi desfacerea cutiilor de carton.

La intrare, a fost întâmpinat de un monitor gigantic de perete care afișa o hartă a Chinei, cu cinci puncte roșii strălucitoare reprezentând fiecare oraș în care Leju avea centre de instruire. În dreapta punctului se afla numărul de secvențe de acțiune colectate de fiecare locație. Cel mai mare loc de colectare a fost aici, în Beijing, unde aproximativ 100 de teleoperatori erau aranjați în rânduri ordonate într-un colț separat al unui depozit. Fiecare stație de lucru avea câte două persoane pentru fiecare robot, care îndeplineau o sarcină diferită, cum ar fi ștergerea unei mese, aranjarea tacâmurilor sau mutarea unui pahar cu apă. La etajul al doilea, teleoperatorii au antrenat roboți în cazuri de utilizare industrială, cum ar fi sortarea și ambalarea cutiilor. Leju și afiliații săi corporativi vând o parte din datele lor către terți. 

Teleoperatorii Leju provin din Shandong, în estul Chinei, unde partticipă la un program de formare profesională la o universitate locală, studiind specializări cu tentă practică, cum ar fi „big data” și „internet”. Înainte de explozia roboticii, acești lucrători etichetau indicatoare rutiere pentru sistemele de conducere autonomă sau moderau conținut pentru platformele tehnologice.

 

Bicicliștii care se abat pe benzile de circulație sunt avertizați de polițiști rutieri umanoizi

În China de astăzi, se vede cum noile tehnologii se normalizează mult mai repede decât în ​​alte părți. În orașul Chongqing, sâmbăta seara, au loc „spectacole cu drone” în care mii de drone se aranjează deasupra râului Yangtze pentru a forma imagini luminoase gigantice pe cer: cu peisaje urbane, flori, animale. În Chengdu, bicicliștii care se abat pe benzile de circulație sunt avertizați de polițiști rutieri umanoizi.

 

Navetiștii din Wuhan, Shenzhen și Beijing apelează la taxiuri fără șofer. Unul dintre motivele acestei implementări extinse este pur și simplu faptul că tehnologia este mai ieftin de implementat. Dar este și rezultatul unui efort coordonat. În cei 14 ani de când președintele Xi a ajuns la putere, acesta a abandonat limbajul inovației „conduse de piață” în favoarea „conducerii unificate” a Partidului Comunist Chinez în stabilirea priorităților tehnologice. Beijingul și-a impus voința în fiecare colț al societății chineze, iar guvernele locale au devenit, la rândul lor, mai receptive și mai competitive în satisfacerea nevoilor centrale, mai scrie The Guardian.