Presa germană, analiză devastatoare despre anularea alegerilor: Păstrează puterea eliminații din funcții!

”Să presupunem că AfD va obține cele mai multe voturi la alegerile pentru Bundestag din 23 februarie 2025. Să presupunem că ar obține 25 %, în fața lui Friedrich Merz și a CDU/CSU, care s-ar clasa pe locul al doilea cu 23 %. Un rezultat dramatic, un cutremur politic, s-ar putea crede. Dar zece zile mai târziu, Curtea Constituțională Federală intervine și anulează rezultatul. „Conform stadiului actual al cunoștințelor, alegerile pentru Bundestag – și, prin urmare, performanța puternică a AfD – au fost influențate masiv de o campanie rusă de dezinformare”, a declarat aceasta într-o scrisoare. Prin urmare, potrivit judecătorilor din Karlsruhe, alegerile trebuie repetate. Sună ca o distopie? Nu, deloc” scrie publicația germană NIUS într-o analiză critică la adresa situației din România.

”În România, scenariul descris mai sus nu mai este un exercițiu imaginar. În urmă cu câteva zile, Curtea Constituțională a anulat cele mai recente alegeri prezidențiale – cu referire la Rusia, TikTok, o presupusă campanie a lui Putin și dezinformare direcționată. Acum, Bucureștiul nu este Berlin – iar în România președintele trebuie să câștige o majoritate absolută într-un al doilea tur de scrutin. Cu toate acestea, nu va exista un al doilea tur în urma deciziei judecătorilor. La câteva zile după ce candidatul independent Călin Georgescu (22,9 la sută din voturi) și liberala Elena Lasconi (19,2 la sută) au câștigat primul tur de scrutin, Curtea Constituțională a intervenit. Runda a doua a alegerilor, care fusese programată pentru 8 decembrie, a fost anulată. Noi alegeri vor avea loc abia în primăvară, când va avea loc un nou prim tur de scrutin.

Problema este că nu există nicio dovadă că alegerile au fost fraudate. Observatorii electorali nu au putut găsi voturi falsificate sau buletine de vot manipulate. Din toate punctele de vedere, alegerile s-au desfășurat în mod corespunzător. Mai degrabă, obiectul plângerii este o grămadă de videoclipuri scurte, declarații și conturi pe platforma de socializare TikTok, unde o rețea de conturi care au fost inactive pentru o lungă perioadă de timp a început să promoveze masiv candidatul Georgescu cu puțin timp înainte de alegeri.

Și chiar dacă ar fi existat un fel de rețea pe social media și există critici pentru Georgescu ca politician, anularea alegerilor se bazează pe o imagine de ansamblu conform căreia alegătorii sunt prea imaturi pentru a lua o decizie politică liberă. Propriul raționament al CCR arată că rezultatele alegerilor pot fi corectate cu argumente șubrede în numele unui scop nobil, „democrația”. Aceasta este prima dată în istoria UE când un scrutin a fost anulat pentru că se contura un rezultat nepotrivit.

De la decizia instanței supreme, România, o țară în care corupția este încă foarte răspândită, care se luptă cu plecarea multor tineri și care, ca descendentă a Republicii neostaliniste a lui Ceaușescu, se luptă cu dezamăgirea față de politică, amenință să plonjeze în haos. „Prin abolirea democrației, libertatea noastră însăși este abolită”, a declarat Georgescu. Rivala sa, Lasconi, care a fost învinsă de candidatul independent în primul tur de scrutin și este considerată un candidat pro-european, a declarat și ea: „Decizia Curții Constituționale este ilegală, imorală și distruge esența democrației, votul”.

Cazul nu arată doar cât de influent poate deveni un sistem judiciar politizat, dacă se folosesc doar cuvintele cheie potrivite. Acesta arată, de asemenea, modul în care puterea este păstrată de cei care au fost de fapt eliminați din funcție. Președintele României, Klaus Iohannis, nu a mai fost eligibil pentru a candida după două mandate. Candidatul partidului său național liberal, PNL, Nicolae Ciucă, s-a clasat doar pe locul cinci în primul tur de scrutin. Cu toate acestea, Iohannis, el însuși un transilvănean care vorbește fluent germana, a desecretizat documente după alegeri pentru a dovedi presupusa manipulare a campaniei – după ce „un grup mare de organizații neguvernamentale” i-a cerut să facă acest lucru.

Acesta a enumerat șapte milioane de like-uri false, zece milioane de followeri falși și 66 000 de conturi false. Nu se explică de unde rezultă o influență abstractă asupra unei alegeri democratice – și cât de puternic a fost acest proces în primul rând.

Ceea ce este sigur, însă, este că Iohannis însuși va rămâne în funcție mai mult decât era prevăzut, ca urmare a deciziei Curții Constituționale. Acesta este, de asemenea, aspectul unui proces discutabil din punct de vedere democratic. Întrebarea crucială în urma alegerilor este: vor avea instituțiile „democratice”, cum ar fi CCR, puterea de a anula rezultatele alegerilor în viitor, dacă acestea produc rezultate ”greșite”? Criticii spun „da”. Ei subliniază că mecanismul ar putea fi folosit în țări precum Germania, Ucraina sau Georgia, unde think tank-urile americane intervin cel puțin indirect în climatul opiniei publice. Pare doar o chestiune de timp până când partidele vor considera schimbările masive din peisajul politic, la fel ca votul pro Trump, Georgescu sau Brexitul, drept opera Kremlinului – și nu se vor sfii să pună la îndoială voturile democratice. Gurile răuvoitoare ar vedea acest lucru ca un „atac la adresa democrației” se mai arată în analiza NIUS.

MAE german, luat la bani mărunți de presă: De ce ați denunțat alegerile din Venezuela, dar nu și din România?

Guvernul german a fost luat ieri la bani mărunți de ziariști, într-o conferință de presă în care purtătorul de cuvînt al ministerului de Externe, Sebastian Fischer, a fost solicitat să comenteze situația incredibilă produsă de anularea alegerilor din România.

Întrebare ziarist german:

”În România, Curtea Constituțională a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale în urma unor plângeri bazate pe informații ale serviciilor secrete cu privire la o presupusă influență rusă prin intermediul videoclipurilor TikTok, care au fost până acum aproape imposibil de verificat. Candidatul liberal la turul doi, Lasconi, care este considerată proeuropeană, a calificat decizia drept ilegală. Câștigătorul primului tur de scrutin, Georgescu, a vorbit despre o lovitură de stat. Informațiile serviciilor de informații publicate până în prezent nici măcar nu menționează Rusia ca actor. În acest context, aș fi interesat să aflu care este evaluarea politică a guvernului german cu privire la anularea unor alegeri cu referire la o campanie TikTok, având în vedere viitoarele alegeri parlamentare?”

Sebastian Fischer: ”Cred că mi-ar fi greu să comentez de aici ordinea constituțională a României. A existat o decizie a Curții Constituționale, care, ca toate deciziile instanțelor constituționale, trebuie respectată. În acest sens, justiția română a ajuns la concluzia că a existat ingerință electorală în primul tur de scrutin și a luat deciziile necesare din punctul său de vedere”.

Întrebare ziarist german:
”Colegii noștri de la Deutsche Welle descriu Curtea Constituțională a României drept o extensie a establishmentului politic, în timp ce Deutschlandfunk o descrie drept o slugă a Partidului Social Democrat, și este deja clar că au existat o serie de probleme și interferențe politice. Am fost în BPK(organizație media germană n.n.) suficient de mult timp pentru a-mi aminti că ați adoptat o poziție foarte clară cu privire la disputa pentru putere dintre Maduro și Guaidó, inclusiv cu privire la deciziile Curții Constituționale din Caracas. Prin urmare, nu văd de ce ar trebui să fie atât de diferit acum în cazul Bucureștiului. Guvernul german își va fi format o opinie cu privire la acest act cu adevărat unic de anulare completă a alegerilor cu referire la câteva mii de conturi TikTok – pe care mulți îl numesc un act istoric?”

Sebastian Fischer: ”România este un stat constituțional și o democrație. Acest lucru este în contrast cu situația pe care o vedem în Venezuela”. 

Fostul ambasador al Indiei la București: CCR ar trebui să reconsidere anularea alegerilor

Fostul ambasador al Indiei în România, Rajiv Dogra, a criticat decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale, într-o intervenție la televiziunea RT, preluată de presa germană.

„De fiecare dată când câștigă un candidat care nu place Occidentului, se vorbește despre interferențe străine. Românii aveau libertatea să voteze pentru candidații pe care îi preferau. Curtea ar trebui să-și reconsidere decizia”, a cerut el. Cotidianul german „Die Welt” descrie anularea alegerilor drept o „lovitură de stat cu aparență de legalitate”. Pentru prima dată în istoria UE, un scrutin a fost anulat „din cauza amenințării unui rezultat greșit. S-a demonstrat că alegerile nu au fost falsificate, iar teoria despre Tik-Tok a instanței a fost aventuroasă. Este de temut că această abordare va stabili un precedent în viitoarele alegeri din Europa”, mai scrie presa germană.

Institut des Libertés: ”România – o lovitură de stat juridică fără scrupule”

”În timp ce toți ochii erau ațintiți asupra Siriei și a răsturnării lui Assad, un alt eveniment major avea loc, de data aceasta în România. Cu o indiferență totală, Curtea Constituțională a dat o lovitură de stat juridică fără scrupule, anulînd alegerile prezidențiale în ajunul turului al doilea” se arată într-o analiză a think-tankului francez Institut des Libertés, sub semnătura lui Jean-Baptiste Noé, doctor în istorie economică și director al Orbis School of Geopolitics.

„Faptele: Membră a UE din 2007, România se învecinează cu Republica Moldova și Ucraina și are acces la Marea Neagră. Ca atare, ea este una dintre bazele importante pentru războiul din Ucraina, deoarece este punctul de tranzit pentru o parte din echipamentele livrate Kievului, pe teritoriul său sunt instruite mai multe regimente ucrainene, în special de instructori francezi, și din România ar fi lansată orice operațiune militară împotriva Rusiei. Cu alte cuvinte, conflictul din Ucraina este de cea mai mare importanță pentru ei.

Departe de a fi periferică, România este centrală atunci cînd privești Europa de la Marea Neagră și Odessa, de unde și importanța alegerilor prezidențiale care vor avea loc la începutul lunii decembrie. Alegerea a fost clară între candidații cu șanse la victorie. Pe de o parte se afla Călin Georgescu, pe de alta Elena Lasconi. Primul a făcut campanie pe o linie naționalistă și suveranistă, opunîndu-se NATO și alinierii României la Statele Unite. Al doilea, pe de altă parte, a apărat un program de sprijinire a NATO și de aderare la politica americană. Georgescu a cerut retragerea trupelor NATO de pe teritoriul României, în timp ce Lasconi a apărat menținerea lor. În primul tur, Georgescu s-a clasat pe primul loc cu 23% din voturi, față de 19% pentru Lasconi. O diferență mică și un scor mic, avînd în vedere că cei doi candidați din fruntea clasamentului aveau abia 40% din voturi.

Dar, cu ceilalți candidați eliminați, Georgescu ar fi putut cîștiga turul al doilea, care urma să aibă loc duminică, 8 decembrie. În după-amiaza zilei de vineri, 6 decembrie, cu doar cîteva ore înainte de încheierea campaniei electorale, Curtea Constituțională a anulat procesul electoral pe motiv de suspiciune de ingerință rusă. Nu numai că al doilea tur nu a mai avut loc, dar primul tur a fost anulat. Chiar a doua zi, susținătorii lui Georgescu au fost percheziționați sub suspiciunea de a fi aserviți intereselor rusești. Candidatul risca să fie declarat neeligibil. Raționamentul Curții a fost următorul: conturi rusești au apărut pe Tik Tok, iar acestea au fost văzute de români, care au fost astfel influențați de Rusia să voteze împotriva lui Lasconi și pentru Georgescu. De aici și necesitatea de a anula alegerile.

Conspirație autorizată

Un raționament care intră sub incidența conspirației autorizate. În acest caz, este legitim și legal să vedem un complot rusesc care interferează cu alegerile. Faptul că marea majoritate a utilizatorilor Tik Tok sunt minori și, prin urmare, nu au drept de vot, nu pare să deranjeze Curtea. Poate că acești minori, îmbibați de propaganda rusă, au reușit să își pervertească părinții. Nu există nicio îndoială că trolii ruși sunt prezenți pe Tik Tok. Dar a crede că aceștia ar fi putut manipula alegerile este o farsă.

Dar o farsă care devine tragică atunci cînd Curtea folosește acest argument pentru a anula alegerile, deoarece oamenii urmau să voteze greșit. Atunci va fi ușor să se desfășoare anchete care ar putea demonstra o coluziune cu Rusia și, prin urmare, să-i facă neeligibili pe cei pe care dorim să-i eliminăm. Așa cum a experimentat Franța în 2017 cu François Fillon și cum ar putea experimenta în 2025 cu Marine Le Pen. Democrația nu mai este suspendată prin forță și represiune, ci prin arma legii, pentru a-i face pe oameni să creadă că statul de drept este menținut, că legalitatea este respectată și, prin urmare, că oamenii sunt protejați. Exact ca în procesele simulate de la Moscova, în care victime reale au fost acuzate pe nedrept, dar condamnate în realitate.

Conspirația interferenței ruse este foarte convenabilă: nu trebuie să fie dovedită, se poate limita la suspiciuni și poate ajunge la cît mai mulți oameni, deoarece toată lumea cunoaște sau a cunoscut pe cineva „apropiat” de ruși, ceea ce înseamnă că pînza se poate răspîndi prin capilaritate. Donald Trump a fost o victimă a acesteia în timpul primului său mandat, deși patru ani de investigații au arătat că nu a fost cazul. Astăzi, este arma politică prin excelență, utilizată pentru a elimina un concurent incomod.” conchide autorul.

 inPolitics