Osemintele protopsaltului Anton Pann au fost reînhumate marți într-un mormânt nou la parohia bucureșteană „Sf. Stelian – Lucaci”, unde Anton Pann a cântat în ultima parte a vieții. Cultura noastră îi datorează numeroase cărți de muzică bisericească tipărite în limba română, transmite Basilica.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de membri ai Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, conduși de arhidiaconul Mihail Bucă, protopsaltul Catedralei Patriarhale. Acesta a mărturisit că în timpul slujbei, chiar când se cânta „Veșnica pomenire”, racla cu osemintele marelui protopsalt a început să vibreze, moment simțit de mai mulți psalți ai Grupului Tronos (foto mai sus): „Marele Anton Pann a vibrat cu noi!”, a spus urmașul său, Mihail Bucă.

„Slujba reînhumării osemintelor protopsaltului și omului de cultura Anton Pann! Tronos a vegheat la căpătâiul acestui mare om. Un asemenea moment unic și irepetabil îl dăruim și vouă în imagini, prin Agenția de știri Basilica.”, a mai transmis Arhid. Mihail Bucă (articolul continuă după fotografia realizată de Raluca Ene).

Anton Pann (1796 – 1854), după cum se știe și a scris și ActiveNews, a compus actualul Imn de stat al României („Deșteaptă-te, române!").

Profesorul universitar Vasile Vasile, care a scris „Procesul de românizare a cântărilor la strană, de la Filothei sin Agăi Jipei, la Anton Pann”,  amintește că și „Tatăl nostru” este compoziția lui Anton Pann, pentru a explica legăturile liniei melodice ale „imnului ortodoxiei românești” cu folclorul clasic românesc. Conform muzicologului Vasile Vasile și melodia imnului național, „Deșteaptă-te, române!”,  își are originea într-o creație populară cunoscută de Anton Pann, pe care el o potrivește cu versurile lui Grigore Alexandrescu din poezia patriotică „Din sânul maicii mele”, ca apoi să fie preluată de Andrei Mureșanu pentru imnul „Deșteaptă-te române”. Profesorul Vasile Vasile susține că Anton Pann a introdus și „M-a făcut mama oltean..” în cântarile de strană. Puteți asculta aici explicațiile reputatului muzicolog AICI. 

Eminescu îl descria pe Anton Pann în poezia „Epigonii” ca fiind „isteț ca un proverb”. Lucian Blaga i-a dedicat o piesă de teatru, iar Alfred Mendelsohn o operetă. Mai multe lucrări ale lui au fost prelucrate în Oratoriile Bizantine de Paști și de Crăciun ale compozitorului Paul Constantinescu, mai amintește Basilica, agenție de prestigiu pe care o felicităm și noi alături de Prea Fericitul Părinte Patriarh Daniel.

Sărbătoarea Sfintei Treimi reprezintă și ziua Centrului de Presă Basilica al Patriarhiei Române, prilej cu care Patriarhul Daniel a transmis luni un mesaj de felicitare și mulțumire pentru activitatea bogată și responsabilă.

„Îi felicităm cu bucurie pe cei ce lucrează cu pasiune și dăruire în Centrul de Presă BASILICA și le mulțumim pentru activitatea lor bogată și responsabilă de comunicare în societate a mesajului credinței și lucrării sociale a Bisericii noastre”, a spus Patriarhul României la evenimentul aniversar organizat luni la Palatul Patriarhiei.

La Mulți Ani!