De foate mulți ani observăm cum alimentația oamenilor a devenit din ce în ce mai precară. La fel ca și saltul în timp al Big Pharma, care a întrecut orice măsură sau lege a lui Hipocrate, tot așa și cei care ne hrănesc pe noi prin alimentarea cu produse tot mai procesate și mai deficitare în macro și micro nutrienți alimentari au luat o amploare grozavă.
Însă una dintre controversele alimentare - ce încalcă orice etică atât comercială cât și nutrițională, este utilizarea unor aditivi în jurul cărora orbitează un risc uriaș de toxicitate și la fel de bine putem spune, chiar și unul legat de credințele și valorile umane. Colega noastră de la Național, Claudia Marcu, a prezentat cazul mai recent, al
„făinii” de greier care urmează să fie introdusă în pâine și alte produse din spațiul UE. Dar, așa cum mulți români au fost îmbrobodiți cu conținutul necunoscut de altfel al vaccinului „sigur și eficient”, la fel, din lipsă de informare, mănâncă gândaci de ani de zile, fără să știe. Autoritățile l-au mascau sub o denumire „științifică” de E120 - este vorba de gândacul sud-american coșenilă, colorant „natural” în sucuri, bomboane pentru copii, înghețată, iaurturi și tot felul de mezeluri.
50% din mezeluri sunt vopsite cu gândacul care provoacă alergii, mai ales copiilor
Peste 50% din preparatele din carne comercializate la nivel mondial colorantul de bază este carminul, atrăgea atenția și Adevărul. Acesta se regăsește și în sute de mărci de produse cosmetice, în
special în rujuri sau în coloranți de păr, fiind preferat mai ales deoarece produsul cosmetic
poate fi prezentat publicului în strategia de marketing ca fiind
ecologic. Totuși. pe etichete și în campaniile publicitare nu se
specifică nicăieri că vopseaua este făcută din gândaci, toți
producătorii preferând denumirile comerciale ale produsului: E120,
coșenilă, acid carminic, carmin, carmine și roșu natural 4, potrivit sursei. Câte din doamnele care țin să-și înroșească buzele precum Nefertiti știu că își dau pe gură cu gândaci storciți? FOTO:
În Uniunea Europeană carminul (E 120) se utilizează sub denumirile de mai sus. Deși au fost raportate destul de
multe cazuri de reacții alergice la acest aditiv, utilizarea acestuia nu
este interzisă în UE, ci doar restricționată în cazul unor produse.
Medicul pediatru Iulian Iordache este de părere că produsul
trebuie evitat în alimentația copiilor, pentru că poate produce
hiperactivitate și deficiențe de concentrare. „De asemenea, în cazuri
foarte rare, poate produce astm, alergii, rinite și alte afecțiuni
asemănătoare, ba chiar există în literatura de specialitate și cazuri în
care carminul a fost răspunzător de producerea șocului anafilactic”, spune medicul, potrivit sursei citate.
„Dându-le
copiilor astfel de produse nu facem decât să îi predispunem la o serie
de boli cardiovasculare nu ca adulți, ci mai devreme în adolescență, la
hipertensiune ca tânăr, până la tulburări metabolice, apariția
diabetului, gutei etc ”, spune și Lygia Alexandrescu, medic nutriționist, într-un articol reprodus de Asociația pentru Protecția Consumatorilor
Conform unui studiu din Turcia, gândacul se găsește și în Coca-Cola dar și în băutura Campari și poate provoca daune sănătății. În general, tot ce e colorat în roșu trebuie să devină suspect, asemenea comuniștilor și afiliaților lor.
Iată
definiția gândacului mai jos și cum arată o fermă de gândaci:
„Coșenila este atât numele unui tip de insectă, cât și al unui extract produs din această insectă. Extractul obținut din această insectă este folosit pentru a produce carmin, un colorant roșu intens utilizat în principal în alimente și produse cosmetice. Insecta folosită în mod obișnuit pentru a produce coșenilă este Dactylopius coccus, deși o varietate de alte insecte din genul Dactylopius sunt folosite pentru a produce coloranți carmin, iar acestea pot fi dificil de diferențiat. În plus, există alte tipuri de carmin produse de insecte cu solzi care nu fac parte din genul Dactylopius, cum ar fi coșenilele poloneze. Acești coloranți de carmin sunt asemănători din punct de vedere chimic, în ciuda faptului că insectele sunt distincte din punct de vedere taxonomic.”
O grămadă de gândaci de coșenilă ca cea de jos costă vreo 20 de dolari:
Aditivul în cauză, este de fapt, un produs elaborat din INSECTE, respectiv CÂNDACI STORCIȚI. Sigur, acum, când ni se recomandă cu toată căldura să consumăm gândaci integral, cu tot cu piciorușe și carcase, ni se pare absurd și de-a dreptul repugnant. Așa și trebuie, însă mulți români consumă fără să știe acest gândac, care poate produce alegergii și alte reacții necunoscte, cu foarte mult timp înainte. Și o fac în continuare. PENTRU CĂ NU CITESC! LA FEL CA LA VACCIN!. Alăturăm mai jos câteva exemple:
PARIZERUL ȚĂRĂNESC DE PORC- de la CRIS-TIM
Ingreditente: CARNE DE PORC, Apa, PIELE DE PUI, SORICI, Amidon din cartofi, Sare, PROTEINA ANIMALA, FIBRE, Caragenan, PROTEINA VEGETALA DIN SOIA, Difosfati, POLIFOSFATI/ E452, Condimente, EXTRACT DE CONDIMENTE, Arome, GLUTAMAT DE SODIU, ACID ASCORBIC VITAMINA C, COSENILA / CARMIN (E120), NITRIT DE SODIU
Iaurtul de la Casa Bună care e „cinstit” în felul lui, dacă îi citești indicațiile cu ochii deschiși, pentru că ne spune corect că are
„cu gust de vișine”, nu
cu vișine:
Scandalul Danone cu gândaci a stârnit un val de petiții împotriva acestora acum câțiva ani. Dar degeaba...
Sucul
PRIGAT conține același colorant „natural”
Banalul „Pate de porc” Bucegi al studenților din cămine:
Potrivit paginii
AlegeSănătos, ingredientele sale sunt: FICAT DE PORC, SLANINA, SORICI, Apa, PROTEINA VEGETALA DIN SOIA, SARE IODATA, Amidon de porumb, Zahar, CEAPA, Faina de grau, Condimente, DEXTROZA (GLUCOZA), Mono - si digliceride ale acizilor grasi, TRIFOSFATI, Difosfati, EXTRACT DE DROJDIE, Guma Xantan/ E415, Arome,
COSENILA / CARMIN (E120), NITRIT DE SODIU
Aperitivul vegetal de la Cris-Tim
Potrivit aceleiași surse, acesta conține: ULEI VEGETAL, Apa, PROTEINA VEGETALA DIN SOIA, TEXTURAT PROTEIC DIN SOIA, Amidon din cartofi, Sare, CEAPA, GLUTAMAT DE SODIU, LEGUME DESHIDRATATE, Condimente, Difosfat disodic, ACID ASCORBIC VITAMINA C, COSENILA / CARMIN (E120), EXTRACT DE BOIA DE ARDEI
Amintim aici afirmația regretatului nostru prof. Menci: „Mezeluri, iaurturi cu fructe, sucuri, înghețate, bomboane și, în general, cam toate alimentele colorate frumos în roz-roșiatic ascund un aditiv de origine animală – E 120.”
Cu alte cuvinte, în ciuda faptului că este vorba despre un pate vegetal, de post, vegan cum ar fi, acesta conține și... GÂNDACI.
Multe alte produse conțin acest „aditiv”. Însă dacă escrocheria aceasta este una legalizată, problema se pune altfel: care sunt pericolele pentru sănătatea noastră? O fi într-adevăr gângania benefică pentru alimentația omului, așa cum încearcă dictatorii mondiali să ne sugereze prin diferite tertipuri?.
Iată că
studiile, realizate STRICT pe șobolani, neagă acest lucru, în ciuda faptului că produsul se aglomereză la nivelul țesuturior. Ei consideră că nu există însă un risc de carcinogeneză
în urma ingerării coșenile în limitele prevăzute de lege.
Ni se spune însă că riscul de șoc anafilactic este mare dacă se ingerează în exces. Cum se poate cunoaște excesul? Dat fiind faptul că nu suntem experți în nutriție dar consumăm produsele de mai sus unii dintre noi chiar în cantități mari, expunerea este semnificativă.
Coșenila - insecta din mâncarea românilor! Românii consumă această insectă de mai bine de 15 ani!
De la începutul acestui an pe fluxurile de știri, dar și în cadrul unor emisiuni ale unor posturi de televiziune se face tam-tam, bineînțeles pentru rating, că românii vor fi obligați să consume insecte (greieri, lăcuste etc). Ba mai mult, unele televiziuni îl invită pe ministrul Petre Daea să se pronunțe pe acest subiect, cunoscut fiind faptul că domnia sa are un talent actoricesc care prinde la marea majoritate a populației! Din păcate, realitatea este cu totul alta, iar românii consumă insecte, mai precis un extract de culoare roșie/acid carminic obținut dintr-o insectă numită coșenilă, probabil încă din anul 1998, când prin ORDONANȚA nr. 39 din 30 ianuarie 1998 privind activitatea de standardizare națională în România, s-a eliminat caracterul obligatoriu al standardelor din industria alimentară! Colorantul alimentar E120 este cunoscut și sub alte denumiri, cum ar fi: carmin, carmine, carmină, acid carminic și coșenilă. Carminul se extrage dintr-o specie de gândaci numită coșenilă, originară din America de Sud (Peru), unde există ferme mari în care se crește această insectă. Colorantul coșenilă se fabrică din pulberea obținută prin zdrobirea acestei insecte după ce a fost în prealabil înecată în apă fierbinte, apoi uscată la soare/cuptoare, pulbere care este tratată în procesul final cu substanțe pe bază de aluminiu/săruri de aluminiu. Efectele acestui colorant asupra sănătății constau în alergii și afectiuni generate de urmele de aluminiu rămase din procesul de obtinere al colorantului, iar acestea depind bineînțeles de frecvența cu care consumăm alimentele în compoziția cărora există E120.Conform regulamentului european nr. 1333/2008 privind aditivii alimentari, aditivul E120 face parte din grupa III: Coloranți alimentari cu limita maximă combinată. Pentru exemplificare redăm aici câteva produse alimentare în care este permisă utilizarea aditivului alimentar E120 în anumite cantități precizate în acest regulament, astfel: conserve din fructe roșii (200 mg/kg), icre de pește (100 mg/kg), pește afumat (100 mg/kg), crustacee semipreparate (250 mg/kg), cârnați chorizo (200 mg/kg), gemuri, jeleuri și marmeladă (100 mg/kg), cereale pentru micul dejun aromatizate cu arome de fructe (200 mg/kg) etc. Experții APC au identificat colorantul E120 în următoarele produse alimentare comercializate în marile lanțuri de magazine: parizer din pește vrac, icre de pește, salam sandwich toast, mușchi afumat, cârnați chorizo, cârnați sticks picanți, crenvurști cu piept de pui, pate Pick cu ficat de vițel, lebăr, salam german, cârnați cimbrișor, cabanos extra, iaurt cu gust de căpșuni, iaurt parțial degresat și carne presată de pasăre la conservă, acestea fiind doar câteva din produsele alimentare în care se folosește colorantul E120/carmin/carmine/carmină/acid carminic/coșenilă.
Acesta nu este singurul semnal de alarmă care vine din partea unei autorități în materile. Specialiștii au
mai sesizat un amănunt:
Stiti care este oferta de produse alimentare din unele hipermarketuri? Semipreparate din carne colorate cu cosenila, adica colorant obtinut din insecte made America de Sud!
42% dintre crenvurștii analizați sunt colorați cu carmin!
Totodată,
studiul privind calitatea crenvurștilor face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Hrană sănătoasă – o investiție pe termen lung în sănătatea noastră”. Prin această campanie, Asociația pentru Protecția Consumatori (APC) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse alimentare bogate în sare, zahăr și grăsimi și a unor aditivi alimentari care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor.
Aceștia atrag atenția și asupra propagandei care se face în mass-media pentru utilizarea aditivului în cauză.
Mici țărănești!?! Dacă ne uităm cu atenție la ingrediente găsim proteine animale, aditivi alimentari și un praf de coșenilă (insectă din America de Sud). Au țăranii astfel de substanțe?! Nicidecum! Mai costă și 20 lei per kg. Dar deh, imaginea maestrului costă!!! Nu vă lăsați păcăliți de denumiri și imagini cu bucătari celebri!
Subtanța în cauză s-a găsit de asemenea și în înghețata pentru copii:
APC informează: Înghețata pentru copii colorată cu extract de insecte!
Înghețata pentru copii conține urme de frișcă - 0,06%!
Înghețata pentru copii conține de la 2 până la 6 E-uri!
Cantitatea de suc din înghețatele pe bază de apă este infimă - 0,2%!
Înghețatele pentru copii au în compoziție grăsimi vegetale exotice!
Acidul citric este nelipsit din înghețata copiilor noștri - 8 din 10 înghețate conțin acest acidifiant!
5 lingurițe de zahăr în înghețata copiilor noștri!
Asociația Pro Consumatori membră a
Organizației Europene a Consumatorilor lansează Campania Națională de
Informare și Educare: ”S.O.S. alimentele procesate pentru copii!”. Prin
această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun
să-i învețe pe părinți să înțeleagă eticheta produselor astfel încât
aceștia să facă achiziții în cunoștință de cauză pentru copiii lor.
Asociația Pro Consumatori (APC),
organizație de utilitate publică cu o activitate neîntreruptă în
domeniul protecției consumatorilor de peste 30 de ani, a achiziționat
din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri) 13
tipuri de înghețată, în vederea realizării unui studiu prin care să
atragă atenția în ceea ce privește conținutul acestor produse și
potențialele efecte asupra sănătății copiilor. Studiul a fost realizat
de către o echipă de experți din cadrul APC, coordonată de conf. univ.
dr. Costel Stanciu.
Prin intermediul acestui studiu și a
altora care vor fi realizate în perioada următoare, tragem un semnal de
alarmă asupra pericolelor pe care aditivii alimentari adăugați în
alimentele destinate copiilor îl au asupra sănătății acestora.
La realizarea studiului s-a avut în vedere următorul obiectiv: Identificarea
ingredientelor folosite la fabricarea înghețatei pentru copii în
vederea înțelererii de către părinți a compoziției acesteia
și prezentarea posibilelor efecte ale aditivilor alimentari asupra
sănătății copiilor.
La ingredientele tradiționale s-au
adăugat treptat: apă - nu doar în rețetele de înghețate „ușoare"
(dietetice, economice), o gamă largă de aditivi (agenți de îndulcire –
zahăr și sirop de porumb; lianți, emulgatori, stabilizatori, agenți de
aromatizare și colorare, agenți de îngroșare și pentru textură -
gelatină și carboximetilceluloză, aceasta nefiind digerabilă, dar în
cantitate mare are efect laxativ).
Ia priviți ce conține înghețata
fabricată special pentru copiii noștri! Ingredientele regăsite în
compoziția înghețatelor analizate sunt următoarele: apă, lapte praf
degresat (0,1% grăsime) reconstituit, lapte condensat degresat, produse
din zer, proteine din lapte, zer pudră, proteine din zer, frișcă, cacao
pudră cu conținut scăzut de grăsime, praf din gălbenuș de ou, grăsime
vegetală din nucă de cocos, amidon de cartofi, făină din grâu, grăsime
vegetală de copra, grăsime din unt, ulei de cocos, ulei de palmier, ulei
de rapiță, ulei de floarea soarelui, fibre de Psyllium, fibre de
inulină, pesmet din grâu, sare iodată, extract de cafea, zahăr, sirop de
glucoză, sirop de zahăr invertit, suc de zmeură, sirop de caramel, suc
concentrat de lămâie, suc de căpșuni, sirop de afine, dextroză, lactoză,
fructoză, lecitină din soia, amidon modificat, gelatină, preparate
aromatizante, concentrate vegetale cu rol de colorare, extract din
sfeclă roșie, extract de morcov negru, curcumină, arome, dioxid de
carbon și pectine.
În
cele 13 tipuri de denumiri de înghețată s-au identificat 19 aditivi
alimentari, după cum urmează: E 100 – curcumină, E 120 –
carmin/coșenilă, E 141 – complecși de cupru ai clorofilelor și
clorofilinelor, E 160c – extract de paprika, E 131 – albastru patent V, E
322 – lecitină din soia, E 330 – acid citric, E 407 – caragenan, E 407a
- alga marină Eucheuma prelucrată, E 410 – gumă de carruba, E 412 –
gumă de guar, E 414 – gumă arabică, E 415 – gumă de xantan, E 417 –
gumă tara, E 422- glicerol, E 440 – pectină, E 460 – gumă de celuloză, E
468 – carboximetilceluloză de sodiu, E 471 – mono și digliceride ale
acizilor grași.
Dintre aditivii alimentari identificați
în sortimentele de înghețată analizate, următorii aditivi sunt suspecți
de apariția unor probleme de sănătate, astfel:
E 100 – curcumina este
un colorant galben portocaliu. Are o rată de absorbție scăzută, iar
unele studii au arătat că poate provoca stare de greață, diaree. Recent,
s-a constatat că poate afecta metabolizarea fierului în organism,
putând cauza deficiențe de fier la anumite persoane.
E 120 – carminul este un colorant roșu strălucitor produs din insecte, coșenile, specie de gândac din America de Sud, uscate
și zdrobite. Carminul nu este recomandat în alimentația copiilor
pentru că poate produce hiperactivitate și deficiențe de concentrare.
Poate produce astm, alergii și rinite.
E 131 – albastru patent V este
un colorant albastru violet care poate provoca reacții alergice,
dermatită, tulburări de respirație și este potențial cancerigen. A fost
interzis în Australia, SUA și Norvegia.
E 133 – albastru briliant este un colorant albastru care poate provoca alergii la persoanele cu astm moderat.
E 405 – propan-1,2-diol-alginat esteesterul
propilen-glicolic al acidului alginic,unele persoane manifestă reacții
alergice la anumite concentrații de propilen-glicol.
E 1520 – propilen glicolul se
obține din petrol și este unul dintre cele mai controversate E-uri.
Produce stări depresive ale sistemului nervos central, este neurotoxic,
cardiotoxic.
E 296 – acid malic, potențiator
de aromă. Concentrațiile mari nu sunt permise în alimentele pentru
copii, deoarece copiilor mici le lipsește capacitatea de a metaboliza
cantități mari de acid malic.
E 322 – lecitine, emulgatori.
În general, este sigur. Totuși, unele studii arată că poate fi
descompus de bacteriile din tractul digestiv într-un compus care poate
contribui în timp la apariția aterosclerozei și a infarctului.
E 330 – acidul citric, agent
de reglare a acidității. Cel mai bine documentat efect al acidului
citric este distrugerea smalțului dentar, acesta favorizând apariția
cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat în alimentația
copiilor și nu trebuie consumate alimente ce conțin acid citric de către
cei care au afecțiuni cardiovasculare sau renale, afecțiuni ale
aparatului digestiv și diaree.
E 407 – caragenan, agent de îngroșare. Unele
studii au arătat că poate avea un efect toxic, putând provoca ulcer și
cancer. Este interzis în UE în laptele praf de început pentru copii, ca o
măsură de precauție.
E 410 – gumă de carruba, agent de îngroșare. Poate provoca scăderea eficienței anumitor substanțe (enzime) care ajută digestia.
E 412 – gumă de guar, agent de îngroșare. Poate provoca alergii.
E 414 – gumă de acacia (arabică), emulgator. Poate provoca alergii și se comportă ca o substanță de balast. Nu se recomandă consumul frecvent.
E 415 – gumă de xantan este
produsă prin fermentarea glucozei, sucrozei sau lactozei de bacteria
Xanthomonas campestris. Poate provoca balonare, flatulență, diaree,
crampe abdominale și scăderea glicemiei.
E 417 – gumă tara, stabilizator. Poate provoca alergii.
E 440 – pectină, agent de îngroșare. Poate fermenta în intestinul gros, provocând flatulență.
E 460 – gumă de celuloză, emulgator.
Celuloza este insolubilă, dar poate fi fermentată în intestinul gros.
Concentrațiile mari pot cauza probleme intestinale, cum ar fi balonarea,
constipația și diareea.
E 471 – mono și digliceride ale acizilor grași.
Aditivii E471 conțin amestecuri de mono- di-esteri de glicerină ai
acizilor grași prezenți în uleiuri și grăsimi alimentare. Mai pot
conține și mici cantități de acizi grași liberi și glicerină. Aditivul
este un emulgator, deci rolul său principal este de a forma și de a
stabiliza emulsiile prin scăderea tensiunii superficiale dintre cele
două faze lichide nemiscibile.
În ceea ce privește parametrii din
declarațiile nutriționale ale înghețatelor analizate, experții APC au
constatat că producătorii acestor tipuri de înghețate au stabilit
greutatea netă a acestora în așa fel încât să dea impresia unor produse
hipocalorice (valoarea energetică per unitatea ambalată de consum
variază între 32 Kcal și 110 kcal).
În concluzie, niciuna din înghețatele
pentru copii analizate de experții APC nu prezintă o listă scurtă de
ingrediente, fapt ce i-a îndreptățit pe aceștia să le recomande
părinților să evite achiziționarea înghețatelor cu listă lungă de
ingrediente în compoziția cărora predomină extracte de origine vegetală
și animală, completate cu aditivi alimentari mai mult sau mai putin
toxici pentru copiii noștri.
Pentru cei care se întreabă unde ar trebui ce ar trebui să facă și care sunt metodele de a combate acest trend globalist de anulare a valorii umane la nivelul de consumator de gândaci, oferim acest sfat, venit tocmai din inima Celui care ne-a creat:
„Nu vă îngrijiți pentru viața voastră ce veți mânca, nici pentru trupul vostru cu ce vă veți îmbrăca... priviți la corbi, căci nici nu seamănă, nici nu seceră; ei n-au cămară, nici jitniță, și Dumnezeu îi hrănește; Cu cât mai de preț sînteți voi decît păsările?.. Și voi să nu căutați ce veți mânca sau ce veți bea și nu fiți îngrijorați. Căci toate acestea păgânii lumii le caută; dar Tatăl vostru știe că aveți nevoie de acestea; căutați mai întâi
împărăția Lui, și toate acestea se vor adăuga vouă” (Lc. 12)
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
În loc de niște puncte puncte :)
De carmin nu stiam, in schimb citisem doar despre aceasta lege a FDA în care de exemplu pentru 100g de ciocolata se accepta
Pigmentul carmin e unul dintre cei mai vechi pigmenti din istorie. Este folosit in absolut orice de la vestimentatie pana la alimente.
Doar un articol fara baza stiintifica, fara linkuri catre studii reale ("unui studiu din turcia", care studiu?) de pe platforme de incredere si recunoscute la nivel international.
Oricine poate face "un studiu" pe un blog. Haideti sa il si postam undeva unde trebuie, asta daca nu va e frica ca informatiile sunt eronate si veti prim critica universala din partea cercurilor stiintifice reale.
Sa nu mai zic de ceilalti incompetenti din comentarii care nu stiu nicun pic de chimie.
Invatati, nu mai luati de bun ce zice unul si altul, de aia se duce tara asta pe rapa.
Toti sunteti prea lenesi sa invatati. Toti considerati un articol cu titlu atractiv ca fiind un adevar.
Daca iti este lene sa cauti informatii, sau esti prea credul in stiinta, deoarece te consideri un HINTELECTUAL de balta, ia scurt cu paine, de pe wikipedia:
https://en.wikipedia.org/wiki/Carmine
Daca de la serul magic ai deficit de atentie si nu te poti concentra, te ajut eu sa gasesti unde sa citesti:
" Regulations for use in foods "
Eu nu sunt trist ca v-ati vaccinat atat de multi, ne-ati facut un bine, mai cernem din turme!!!
Poti sa iei loc, pentru azi ai tot calificativul de erbivor !!!
" Criticism "
https://en.wikipedia.org/wiki/Food_and_Drug_Administration
( A 2022 article from Politico raised concerns that food is not a high priority at the FDA )
Intr-o concluzie sintetizata erbivorule: ma baga o doza!
- construiesti masini electrice dar nu ai energie electrica
- faci faina din greieri dar cum vei face miliarde de tone? Din care greieri?
- Continui sa te ''imunizezi'' cu un ser care nu te imunizeaza ci te omoara.
etc.