Foto document. Brașov, 15 noiembrie. Arhiva personală a ziaristului Marius Petrașcu
„Jos Ceaușescu! Jos Dictatura!” s-au auzit pentru prima dată, în urmă cu 34 de ani, în Brașov. Revolta de la Brașov, din 15 Noiembrie 1987, a fost un eveniment politic major față de politicile duse de regimul Ceaușescu.
În noaptea de 14 spre 15 noiembrie 1987, la Brașov izbucnea revolta muncitorilor de la întreprindearea Steagul Roșu, nemulțumiți de nivelul de trai și de lipsurile cauzate de politica economică impusă de Ceaușescu, pentru ca România să poată plăti datoriile externe.
A fost printre primele revolte pe scară largă împotriva regimului ceaușist. Revolta de la Brașov a izbucnit atunci când muncitorii din Secția 440 „Matrițe” a întreprinderii de autocamioane Steagul Roșu ar fi trebuit să își primească salariul, dar au primit doar jumătate din bani, unii chiar deloc, spune istoricul Marius Oprea, de la lnstitutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului. Adunați în fața Palatului Administrativ, unde se afla conducerea întreprinderii, cei aproximativ 400 de oameni pornesc spre sediul Prefecturii orașului, pe traseu alăturându-li-se și alți brașoveni. Trecând pe strada Poienelor, Calea București, Bulevardul Lenin, mulțimea, al cărei număr ajunsese deja la câteva mii, cântă ''Deșteaptă-te, române!'' și scandează, pentru prima dată în România, ''Jos dictatura!'', ''Vrem pâine!'', ''Jos Ceaușescu!'', se arată în volumul „Istoria României în date'” (2003).
„Acum 30 de ani, muncitorii de la întreprinderea de autocamioane din Brașov, revoltați din cauza faptului că au primit în fișele de lichidare a statului de plată unii chiar zero lei, au decis să înceteze lucrul. În noaptea de 14 spre 15 noiembrie 1987, către dimineață, au ieșit în curtea întreprinderii, după care au pornit, în marș, către Consiliul Județean de partid Brașov. Au intrat înăuntru, au distrus însemnele partidului și chiar un tablou foarte mare a lui Nicolae Ceaușescu, instituția fiind pavoazată pentru că, în acea zi erau alegeri. Revolta brașovenilor a avut ecouri în întreaga lume. Practic, a fost primul semn că nu este adevărată teoria potrivit căreia mămăliga nu explodează. Ea a fost reprimată cu cruzime de autorități, la momentul respectiv. 62 dintre muncitori au fost, ulterior, condamnați la locul de muncă, dar și deportați din oraș, unii până în decembrie 1989”.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Cătălin Predoiu – ”Înțeleg interesul părții americane pentru refacerea legilor justiției și a codurilor penale”
BUCUREȘTI, 14 nov - Sputnik, Dragoș Dumitriu. Azi a avut loc la Ministerul Justiției o întâlnire specială, ministrul Cătălin Predoiu primindu-l pe Hans Klemm, ambasadorul SUA la București. Am numit vizita ”specială”, pentru că ambasadorul reia activitatea care a dus la tensiuni în opinia publică românească – influențarea Justiției.
Conform unui text postat de Ministerul Justiției, Predoiu la primit pe Klemm, ”la cererea acestuia, pentru un schimb de vederi legat de agenda ministerului și cooperarea judiciară internațională româno – americană”.
Din aceeași sursă aflăm că Hans Klemm l-a felicitat pe Predoiu pentru ”agenda cu care a venit în fruntea ministerului așa cum se regăsește în programul de guvernare”. Care… program de guvernare? Cel în care, de exemplu, ”Guvernul are în vedere în special situația Secției Speciale pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție”? Sau cel negociat cu partidele care au votat moțiunea:
Interesant este că Hans Klemm vorbește deja de ”refacerea legilor justiției și a codurilor penale”, ceea ce arată clar că ambasadorul a fost și este contra (măsurilor) PSD. Klemm și-a exprimat ”întregul suport pentru munca pe care ministerul justiției, alături de sistemul judiciar și de Parlament, o va întreprinde pentru refacerea legilor justiției și a codurilor penale”.
Predoiu și Klemm au catalogat ”refacerea legilor justiției și finalizarea codurilor penale” ca ”obiective esențiale în perioada care urmează”, astfel încât justiția din România să devină ”un serviciu public eficient și, în același timp, înfăptuită la termene rezonabile, să aducă cetățenilor dreptate și pace socială”.
Dar, atenție – ”s-a subliniat importanța restabilirii capacității parchetelor de a combate criminalitatea de toate tipurile, cu respectarea drepturilor și garanțiilor procedurale”.
Deci, revenirea la „republica procurorilor”?! Dacă e să ne luăm după amenințările cu DNA pe care le-au aruncat în spațiul public Rareș Bogdan, Cîțu sau chiar Orban, așa se pare.
Și iată încă o frază cheie: ”în mod special, ambasadorul american a exprimat interesul Statelor Unite în cadrul cooperării internaționale privind combaterea infracțiunilor în ceea ce privește regimul drepturilor proprietății intelectuale”.
Ce înseamnă asta? Evident, intervenții în forță în zona mediului online, cu cenzura și dubla măsură obișnuite ale SUA, dar mai ales cu ”colaborarea” cu cei ce se pot ocupa de așa ceva – serviciile secrete!
În fine, un alt moment care definește relația în perioada noului Guvern: Hans Klemm ”a înmânat ministrului Justiției scrisoarea Procurorului General al SUA, William P. Barr, adresată Guvernului României, care evocă cele arătate mai sus”.
Deci, e vorba de controversata ”listă de priorități” sau ”to do list” – care a stârnit furtuna în Justistiție în timpul mandatului Birchall, extrem de apreciat de Iohannis, Orban și Predoiu?
Un aspect fără îndoială pozitiv apare din intenția declarată de Cătălin Predoiu – și anume interesul părții române pentru ”cooperarea în recuperarea produselor infracțiunii și a prejudiciilor create de acestea, inclusiv prin transferul de expertiză și bune practici în domeniu”.
ANABI (Agenția Națională a Bunurilor Indisponibilizate) să devină ”o agenție de temut pentru toți cei care deturnează banii publici și îi scot din țară prin diverse tehnici fiscale și juridice, inclusiv în jurisdicțiile off shore” – asta intenționează Cătălin Predoiu, fără îndoială, un eminent jurist.
”Banii publici deturnați de infractori sunt ai cetățenilor și trebuie aduși acasă de oriunde aceștia i-au ascuns de Justiție”, spune Predoiu, iar întrebarea noastră este – vor fi vizați și americanii care au dat lovituri ”banilor publici ai cetățenilor” români? Bechtel sau cei protejați în dosarul Microsoft, de exemplu?...
Interesantă este și concluzia ministrului Predoiu – ”înțeleg interesul părții americane pentru refacerea legilor justiției și a codurilor penale”. Sincer… nu prea e de înțeles acest interes, mai ales că, din multe puncte de vedere, sistemul practicat în România în perioada Iohannis – Băsescu ar fi scandalizat opinia publică din SUA. Ori, din declarațiile celor menționați, se cam intenționează revenirea la acel sistem – de altfel multi-medaliat de ”inamovibilul” ambasador Hans Klemm.
Desigur, în discuția celor doi nu a fost evidențiat interesul părții americane privind evitarea abuzurilor magistraților, implicarea neconstituțională a serviciilor sau ignorarea prezumpției de nevinovăției și dreptului la imagine, respectarea deciziilor CCR, separația puterilor în stat – și alte ”chestii de-ale pesediștilor” cum ar spune președintele Iohannis.
https://ro.sputnik.md/analytics/20191114/28206026/Hans-Klemm-Justtia-din-Romania.html
https://www.facebook.com/constantin.gheorghe.16/posts/1758633400935565
Acum privesc altfel lucrurile în virtutea informațiilor despre acea perioadă. Odată cu trecerea timpului și lucrurile se nuanțează.