Foto: copiii familiei Furdui (impact.ro)
Românii au protestat sâmbătă în mai multe orașe din Germania împotriva abuzurilor autorităților germane, care i-au răpit unei familii creștine cei 7 copii, cazul familiei Furdui fiind tras la indigo cu cele ale familiilor Bodnariu sau Smicală. Alianța Familiilor din România și PRO VITA București iau parte la campania internațională în sprijinul familiei Furdui din Germania, sprijinind protestele din mai multe orașe și inițiind o petiție. Detalii, aici.
Proteste în Europa după ce statul german a luat unei familii de români cei 7 copii
Este un caz tipic de abuz al autorităților unui stat, cu pretenții de civilizație avansată și democrație. Un caz de abuz, în care sâmbătă sunt organizate, după-amiaza și seara, proteste de mare anvergură, în București, în Spania, la Malaga Madrid, în Italia, la Roma, Rimini și Ravena, la Londra, la Bruxelles, dar și în SUA, în New York City, Atlanta, Boston, Washington DC, Phoenix, până pe coasta de Vest, în Seattle, scrie Cristian Botez la Impact.ro.
Petre și Camelia Furdui s-au cunoscut în Spania, ceva mai târziu s-au căsătorit, apoi s-au stabilit în Republica Federală Germană, titulatura oficială a statului german. El muncea la o firmă de instalații și decorațiuni interioare, Camelia devenind, firește, casnică, odată cu nașterea primului lor copil, și apoi și a celorlalți, primii cinci, la diferență de doar un an, practic copiii find concepuți cu dragoste desigur, în perioadele de lăuzie. Petru și Camelia Furdui sunt oameni credincioși, adepți ai cultului religios creștin penticostal.
Un cuplu minunat, șapte copii fericiți
Un cuplu extraordinar de liniștit, bine integrat în societate, fără antecedente violente, fără incidente care să intre în atenția autorităților, și-a clădit un cămin onest, cu dorința de a duce un trai liniștit, într-o țară civilizată și prosperă, mediu care, gândeau ei, ar fi trebuit să le asigure copiilor lor, care au venit rând pe rând, un viitor frumos, decent și, în limitele firescului, cel puțin prosper.
Petru și Camelia au 7 copii minunați. Patru fete și trei băieți. Cel mai mare, primul rod al iubirii dintre cei doi, este David, în vârstă de 15 ani, urmat de Naomi, 14 ani, Estera, 13, Natalia, 12, Ruben, 11, Albert, 9 și Lea de numai un anișor.
Zwei Damen aus Jugendamt
S-a întâmplat în Walsrode, o mică localitate situată la 40 de kilometri de orașul german Hanovra, pe 26 aprilie 2021. Fix la ora 11.30, după cum a fost consemnat oficial și așa cum a relatat Camelia Furdui, mama celor șapte copii. La ușa casei unde locuiau au venit două femei care, fluturând ostentativ niște legitimații, s-au prezentat ca fiind funcționare Jugendamt, Serviciul de Stat pentru Protecția Copilului din Walsrode.
Cele două i-au comunicat Cameliei că au venit să îi ia în custodie toți copiii, ca urmare a faptului că au informații că ar fi „abuzați și agresați”. Cameliei Furdui nu i-a venit să creadă. Totul pornise, avea să afle, de la faptul că David, băiatul cel mare, de 15 ani, ar fi povestit la școală unor colegi că sora sa cea mai mică, Lea, de un an, fusese lovită cu palma de mama sa și că o văzuse plângând tare. Ceea ce fac, oricum, toți copiii de acea vârstă.
Consecințele unei răbufniri adolescentine
Speriată, luată prins surprindere, femeia a explicat repede, încercând să le facă să înțeleagă omenește pe cele două funcționare Jugendamt că, atunci, micuța Lea se înecase cu o linguriță de piure, iar ea nu a făcut altceva decât, așa cum face orice mamă în situații de acest fel, să o bată ușor cu mâna pe spate, fetița fiind ușor aplecată, în așa fel încât să înghită micul boț de piure sau să-l regurgiteze.
Și, firește, fetița plângea. Ca orice bebeluș, de altfel. David, adolescentul, a interpretat, cu discernământul limitat de vârstă, evenimentul și l-a relatat ca pe un fapt banal la școală. Speculând puțin, nu este exclus ca, specific manifestărilor tipice adolescenței, David să fi încercat să exagereze dramatismul momentului, ca expresie tipică a atitudinii rebele normale la această vârstă.
Funcționarele, insensibile la durerea mamei
Cele două femei de la Jugendamt nu s-au lăsat înduplecate de explicațiile și de lacrimile Cameliei Furdui. I-au spus că toți copiii trebuie să-și facă bagajele singuri, iar ea să se grăbească să împacheteze pentru cea mică. Ea urma să fie dusă la o familie maternală, iar ceilalți copii, la centre sociale diferite.
„Nu am putut nici să o pup pe Lea! A venit o a treia persoană în casă, care i-a luat pe Ruben și pe Albert într-o mașină, iar pe Petru, care între timp ajunsese și el acasă, în altă mașină, cu Natalia… Am primit doar o carte de vizită și ne-au spus că putem suna de două ori pe săptămână la acel număr de telefon, ca să întrebăm de copii, dar că mai bine era să așteptăm să fim noi sunați… nici măcar nu am apucat, și nici nu au întrebat, ce biberon folosește Lea, ce tip de lapte îi dau. Nimic! Ne-au tratat ca pe niște infractori! Și ne-au mai spus că, din acel moment, copiii nu mai au voie să vorbească cu nimeni dintre cunoscuți. Nici cu noi, nici la școală, cu învățătorii, nici cu vecinii. Cu nimeni!”, a mai povestit Camelia Furdui despre ziua „confiscării” copiilor ei. Citiți continuarea pe Impact.ro.
Societatea civilă românească sprijină protestele și inițiază, în plus, o petiție adresată șefului Guvernului german
Alianța Familiilor din România și PRO VITA București iau parte la campania internațională în sprijinul familiei Furdui din Germania, după ce părinții Petru și Camelia au fost despărțiți în mod samavolnic de cei 7 copii ai lor. Minorii, cu vârste cuprinse între 1 și 15 ani, au fost preluați pe 26 aprilie 2021 în custodia Jugendamt, serviciul de „protecție” a copilului din Germania, scrie AsociațiaProVita.ro.
Petiția de mai jos a fost adresată șefului guvernului federal de la Berlin. Totodată, Alianța Familiilor din România organizează pichetări în diferite orașe din România. Pentru detalii, vizitați site-ul oficial al campaniei: furduifamily.org.
Solicităm reunirea cât mai grabnică și necondiționată a copiilor cu părinții lor!
(traducere)
Către,
Cancelarul Republicii Federale Germania
Biroul Cancelarului
Str. Willy Brandt, nr. 1
10557 Berlin, GERMANIA
Email: internetpost@bundesregierung.de
Excelența voastră,
Suntem un grup de organizații non-guvernamentale și de membri ai societății civile preocupați de încălcarea libertății religioase și a drepturilor părintești ale familiei Petru și Camelia Furdui, domiciliați în Walsrode, Germania. Cei șapte copii ai familiei au fost sechestrați ilegal de către Serviciile de Protecție a Copilului din Germania (Jugendamt) pe 26 aprilie 2021, din cauza credinței creștine și a modului în care soții Furdui își cresc copiii, în spiritul acestei credințe. Copiii aveau între unu și cincisprezece ani în acel moment.
Doar unul dintre copii s-a născut în Germania. Toți ceilalți s-au născut în România sau Spania și, prin urmare, sunt cetățeni ai acestor din urmă țări.
Sechestrarea s-a făcut fără o hotărâre judecătorească, printr-un act vehement condamnabil și care a constituit începutul unui demers judiciar anevoios. De la început acest proces a fost părtinitor, lipsind părinții de un proces echitabil imparțial; or, garantarea unui proces echitabil este o caracteristică fundamentală a oricărei societăți civilizate și o normă în oricare democrație și în oricare stat de drept. Fără asemenea garanție, civilizația se prăbușește.
Am luat la cunoștință faptele și suntem profund deranjați de faptul că sechestrarea copiilor a fost motivată de credința creștină a familiei și de modul în care părinții își cresc copiii. Evenimentele, interviurile, procedurile judiciare, declarațiile făcute de oficialii Jugendamt, precum și declarațiile făcute de experți și de psihologi desemnați de instanță atestă faptul că valorile religioase ale familiei au stat în centrul deciziei funcționarilor de a acționa pentru separarea familiei și detenția, în condiții inumane, a copiilor. Jugendamt dezaprobă felul în care soții Furdui își cresc și educă copiii deoarece acesta este „bazat pe Biblie” și, prin urmare, incompatibil cu modelul de parenting agreat de autorități.
De asemenea, ne-am familiarizat cu aspectele juridice ale cazului, atât în ceea ce privește legislația internă a Germaniei, cât și dreptul internațional și considerăm că Jugendamt a încălcat Convenția cu privire la Drepturile Copilului, adoptată de Națiunile Unite la 20 noiembrie 1989.
Documentele instanței reflectă destul de clar că Jugendamt și apoi instanțele au refuzat să permită părinților și copiilor să comunice în limba română în timpul vizitelor, care de altfel au fost supravegheate. Este total inacceptabil; copiii mai mari vorbesc fluent germană, dar cei mici și părinții lor, nu. Părinții și copiii sunt imigranți din România; această interdicție impusă ilegal de Jugendamt afectează legăturile familiale, intimidează membrii familiei și îi transformă de facto pe oficialii serviciilor germane de protecție a copilului în „spioni” în slujba statului. Refuzul de a permite părinților și copiilor lor să comunice în limba maternă este o cruzime, o încălcare grosolană a drepturilor părintești și a drepturilor copiilor de a-și păstra etnia și identitatea culturală.
Unii dintre copiii familiei Furdui au fost dați în plasament unor asistenți maternali. Ei nu mai merg la Biserică, sunt crescuți de persoane care nu împărtășesc neapărat credința creștină sau credința în Dumnezeu a copiilor și a părinților lor biologici și nu manifestă interes sau apreciere pentru valorile creștine. Copiii au participat în mod obișnuit la viața religioasă a cultului în limba română într-o congregație creștină din Walsrode, unde și-au modelat valorile și identitatea religioasă. Separarea copiilor de familia biologică dar și de comunitatea religioasă căreia îi aparțin este deosebit de dureroasă și aparent menită să le ștergă complet identitatea creștină și românească.
Aceste practici inumane constituie încălcări grave ale dreptului internațional. Printre altele, Jugendamt a încălcat articolul 8 din Convenția cu privire la Drepturile Copilului, care impune statelor obligația de a „păstra identitatea [copilului]”, precum și articolul 14, care subliniază că statele respectă „dreptul copilului la libertatea de gândire, de conștiință și religie”.
Impactul psihologic nociv al perturbării brutale a vieții și rutinei copiilor este extins și nu poate fi exprimat în cuvinte. Copiii acuză suferință inutilă și insuportabilă, angoasă și disconfort mental; resimt dor de frați și de părinți. Această infracțiune este comisă sub supervizarea statului german.
De asemenea, suntem revoltați de dificultățile deosebite pe care Jugendamt le-a provocat întregii familii Furdui. Sechestrarea copiilor a dus la separarea geografică a familiei, părinții și copiii fiind forțați să locuiască în orașe diferite.
La începutul anului, guvernul german a făcut publice documente legate de Experimentul Kentler, care au adus în fața unei lumi întregi modul inuman în care statul german a tratat nu de mult copii nevinovați, punându-i intenționat în custodia unor agresori sexuali și pedofili.
Nu insinuăm că copiii familiei Furdui ar fi fost plasați în medii la fel de toxice ca acelea, dar ne exprimăm îngrijoarea legitimă cu privire la posibilitatea ca și ei să fie victime ale neglijenței sau abuzurilor de altă natură.
În încheiere, cerem respectuos Cancelarului Republicii Federale Germania să-și folosească poziția și puterea de convingere pentru a se asigura că toți copiii soților Petru și Camelia Furdui revin fără întârziere în grija părinților lor biologici.
Cu deplină considerație,
SEMNATARI
Alianța Familiilor din România
Asociația PRO VITA București
Asociația Alianța Părinților
Asociația Juriștilor pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților
Asociația Centrul Educativ Misael
Asociația Down Art Therapy
Asociația Română de Hemofilie
Asociația Neemia (Cernăuți, Ucraina)
Ezra Foundation (Texas, SUA)
Stephen Baskerville (Profesor de guvernământ, Collegium Intermarium, Varșovia)
Elena Black, medic (Virginia, SUA)
Peter Costea, avocat (Houston, SUA)
–-----------------------------------------
Pentru informații despre campania de sprijinire a familiei Furdui: furduifamily.org.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Organizate des proteste in aceeasi zi in marile orase ale lumii si presat permanent foarte vocal pe toate caile, inclusiv pe cele diplomatice, ca la copiii Bodnariu, altfel vor sta ani de zile fara copii, ca dr. Smicala, sau risca chiar sa-i piarda, cum s-a intamplat in cazul familiei Radulescu (de etnie, de aceea nu s-a zbatut nimeni pentru ei) sau a familiei Barbu din Anglia (cu copiii dati unor homosexuali)!
De asemenea, articole peste articole si comentarii cat mai multe din partea cititorilor, am vazut puterea presei in cazul Bodnariu (pe langa unitatea penticostalilor).
Faceti un efort si exprimati-va parerile, indignarea, solutiile astfel incat subiectul sa fie actualizat permanent si sa fie preluat de alte ziare, site-uri etc. romanesti si straine. E extrem de important sa fie cat mai disecat, sa se puna tunurile pe criminalii si institutiile naziste care au furat copiii, faceti un efort pentru aceasta familie si comentati cat mai mult, ganditi-va ca puteati fi in locul lor si doreati cu disperarea cea mai crunta sa va ajute cineva!
Conteaza fiecare comentariu, credeti-ma!