Neo-comuniștii din USR fac spume la gură împotriva Bisericii pe motiv că Patriarhia Română construiește undeva în București un cartier rezidențial... Hai să cercetăm logic această „acuzație"!
1. DACĂ (dacă!) Patriarhia ar construi un cartier rezidențial, ar fi bine sau rău?
Conform altor lozinci neocomuniste, ar trebui să fie MINUNAT!
Pentru că tot neocomuniștii cer insistent ca Biserica să trăiască NU din extrem de scăzuta chirie compensatorie pe care i-o plătește statul pentru averile pe care i le-a confiscat; NU din serviciile religioase prestate (pe care neocomuniștii, atât de bine plătiți pentru mai nimic, le vor gratuite pentru că așa vor ei). După neocomuniști Biserica, în afară de faptul unic în lume că n-ar avea voie să trăiască de pe urma activităților sale fundamentale, nici de pe urma drepturilor minimale ce îi sunt încă tolerate, ar trebui să trăiască "din muncă". Desigur, prin "muncă" neînțelegând acești neocomuniști nimic din lucrarea liturgică, pastorală și misionară a clericilor, ci doar, cum se exprimă uneori, „munca productivă".
Ori realizarea unui cartier rezidențial este EXACT "muncă productivă".
DACĂ neocomuniștii ar fi cinstiți (dacă!), ar trebui să se bucure de o implicare a Bisericii într-o asemenea "muncă productivă"! Ar trebui să salute orice atelier sau fabrică înființată de Biserică - de, locuri de muncă, bani la stat, beneficii pentru toată lumea -, să salute orice lucrare de construcție susținută de Biserică - iarăși locuri de muncă, bani la stat, beneficii pentru toată lumea etc., etc.
Ce arată faptul că cei care cer agresiv Bisericii "activități productive" urlă furioși sau disperați atunci când văd - sau pretind că văd! - asemenea activități ale Bisericii? Arată că sunt niște mincinoși plini de ură, niște manipulatori care au ca discurs doar fariseisme, sofisme și lozinci goale!
2. În zona în care neocomuniștii USR pretind cu zbierete isterice că Biserica ar construi un cartier rezidențial, Patriarhia are de fapt în funcțiune un centru pentru victimele violenței domestice și un centru de zi pentru copii. În jur de 150 de persoane - femei agresate de bărbați de tip USR (ca logică și purtare), copii abandonați, copii din familii sărace - se bucură an de an de ajutorul pe care îl primesc în acest "centru rezidențial" al Patriarhiei Române.
Față de realitatea concretă a acestei lucrări de binefacere mizeria discursurilor pline de ură și instigatoare la ură ale neocomuniștilor USR apar în adevărata lor lumină.
Este greu de crezut că se poate așa ceva, că persoane care dețin funcții de conducere într-un partid parlamentar se pretează nu doar la un discurs al urii pe tipar comunist, dar pe deasupra și la MINCIUNI NERUȘINATE, cu un total dispreț față de BINELE făcut sistematic de Biserica pe care o tot atacă.
Intoleranța religioasă a neocomuniștilor USR, îndreptată sistematic împotriva Bisericii Ortodoxe - alte religii par să fie măcar tolerate de acești indivizi - este însoțită de o tipic bolșevică nerușinare a fățărniciei, a discursului duplicitar și a minciunii.
În acest caz avem un atac public, bazat pe înșelătorie, pe manipulare și duplicitate, îndreptat împotriva unor centre de asistență socială. Implicit, USR atacă orfanii, femeile abuzate și copiii săraci susținuți de Biserică prin Așezământul Social "Justinian Patriarhul" din zona Pajura, București.
Este un exemplu al nivelului clasei politice anti-românești - dar pretins românească - în anul 2018, la 100 de ani de la Marea Unire.
Realitatea, pe care neocomuniștii o resping și pe care încearcă să o ascundă cu disperare, este că Biserica e singura parte a vieții românești care într-adevăr lucrează pentru binele Românilor.
Ieșiți dintre oamenii, clericii au lipsurile lor și uscăturile lor; "așchia nu sare departe de trunchi", iar clericii nu pot să fie total diferiți de poporul din care au ieșit - cel mult pot să fie ceva mai buni (ne dorim, mult mai buni, dar asta nu se întâmplă totdeauna). În ciuda limitelor firești ale materialului uman, Biserica izbutește, primind numai 0,1% din bugetul de stat, să fie cel mai mare binefăcător social al României. În vreme ce statul a hotărât desființarea a cca. 200 unități medicale - spitale, clinici etc. -, Biserica a construit din 1990 și până în prezent - și ține în funcțiune - cca. 70 de spitale, clinici, hospisuri (inclusiv primul înființat în România) etc. Se pot adăuga aici cantine sociale, azile pentru bătrâni, orfelinate, programe de integrare socială și combaterea abandonului școlar cu zeci și zeci DE MII de beneficiari etc., etc., etc.
Această REALITATE arată că, în ciuda lipsurilor Românilor - pe care dau vina clasa politică și administrația pentru situația țării -, o conducere conștiincioasă poate realiza, cu acești Români, lucruri minunate. Pentru că, dincolo de lipsurile amintite, atât Românii în general, cât și clericii români, în particular, au o mulțime de calități; pe care Biserica știe să le folosească ziditor și creator, în vreme ce clasa politică și administrația, nu.
Este o realitate clară, pe care neocomuniștii din USR, asemenea comuniștilor lui Lenin ori Stalin, nu au capacitatea să o recunoască. Și mizează pe o propagandă murdară și ilogică, plină de minciuni; mizează pe "prostia care smintește".
Însă minciuna, chiar dacă fuge iute, are picioare scurte, și adevărul o ajunge. Peste ani de zile Istoria va păstra realizările și jertfele Bisericii, în paralel cu viața nulă și discursurile pline de ură ale neocomuniștilor...
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.