Programul guvernamental lansat cu mult tam-tam își propune o creștere economică de până la 5% până în 2020 în baza unor investiții de 17 miliarde euro. Documentul abundă în principii și obiective dar lipsesc măsurile concrete

Lansat în prezența președintelui Iohannis, a Guvernatorului Isărescu și președintelui Academiei Ionel Vlad, programul coordonat de premierul Cioloș abundă în ținte ambițioase, principii frumoase dar nu enumeră pașii care ar trebui făcuți în direcția lor.  

Autorii țintesc o creștere economică de 3-5% pe an până în 2020, realizare cu care PIB românesc ar ajunge la 70% din cel mediu al UE, la paritatea puterii de cumpărare, în ipoteza că economia UE ar crește în ansamblu cu doar 2% pe an.

Cum se va întâmplă asta? Prin focalizare asupra "productivității (agricultură sau sectoarele creative), a capitalului (investițiile străine și exporturile, fondurile europene, piață de capital) și a altor elemente care creează condițiile pentru dezvoltarea producției autohtone și au impact direct asupra forței de muncă și calității vieții (educația, sănătatea, infrastructură, debirocratizarea etc). Viziunea este concretizată în 16 domenii, care la rândul lor cuprind 41 de priorități, respectiv 90 de măsuri cu un orizont de realizare până în 2020”. 

Cine citește că autorii s-au aplecat asupra a "16 domenii, 41 de priorități, respectiv 90 de măsuri” se așteaptă la un studiu de câteva sute de pagini dar planul Guvernului nu are decât 3.000 de cuvinte. Iată de pildă ce conține strategia pentru agricultură:

"În 2016, peste jumătate din populația României trăiește în mediul rural, fiind cea mai rurală și agrară societate din Uniunea Europeană. România deține una dintre cele mai întinse și fertile zone agricole. Măsurile pentru stimularea agriculturii prevăd dezvoltarea sistemului de irigații, creșterea structurilor asociative în rândul fermierilor și revigorarea învățământului agricol. În același timp, trebuie stimulate sectoarele de nișă precum agricultură ecologică, unde România are un bun potențial de avantaj competitiv într-o ramură ce întregistrează o creștere rapidă la nivel internațional”. 

Sună frumos dar cum se va dezvolta sistemul de irigații având în vedere fragmentarea proprietății? Cum vor fi determinați/stimulați fermierii să se asocieze? Ce licee vor capătă profil agricol? Cine va acordă credite fermierilor care vor să producă ecologic, cu ce garanții? Ce orizont de realizare au acești pași intermediari și ce etape trebuie parcurse? 

Iată partea despre IT. "Tehnologia informației și industriile creative au potențial de creștere demonstrat în ultimii ani. Obiectivele pentru aceste sectoare sunt definirea cadrului de funcționare și stimularea creșterii prin calificarea forței umane și adaptarea sistemului educațional la cerințele pieței și un cadru fiscal favorabil dezvoltării”. 

Cum vom realiza super-calificarea forței umane-ce universități primesc fonduri sporite și care vor fi parteneriatele cu privații din domeniu pentru a crește eficienta actului educațional? Cum vom adapta sistemul educațional la cerințele pieței, cine este responsabil de rescrierea programelor și redimensionarea specializărilor universitare? În ce orizont de timp se realizează asta (adaptarea sistemului educațional la piață se încearcă fără succes de 25 de ani).

Și așa mai departe pentru fiecare din cele 16 domenii. Un mic preambul generalizant, câteva principii frumoase și idei generoase și nicio etapizare ori vreo măsură concretă în direcția menționată de principii, nimic. Cu toate astea se stie exact cat va costa implementarea: 16,9 miliarde euro. Nu mai insistăm, deviza asumată este "să fie bine, să nu fie rau"

De ce însă 2020? Pentru că 2016-202 este următorul ciclu electoral iar premierul Cioloș se pregătește poate de o supraviețuire politică după alegerile din toamna. Cum? Posibil printr-o unificare a partidelor politice în jurul acestui program generos și vag, o ipoteza menționată deja de analistul Dan Tapalagă de la Hotnews. Rămâne de văzut dacă PSD-ul muscă această momeala în condițiile în care ar putea obține, în alianța cu ALDE și UNPR, majoritatea voturilor la următorul scrutin electoral.