Este binecunoscut faptul că în ultimii ani s-au răspândit concepțiile conform cărora dacii sunt singurii strămoși ai românilor, dar nu numai atât, religia dacilor fiind considerată de către unii drept un fel de precursoare a creștinismului.
În aceste condiții, adepții unor idei new-age-iste se duc în zona siteurilor arheologice dacice, mai ales la Sarmisegetuza, pentru a „se încărca de energii pozitive” sau a se „ruga”. Majoritatea celor care participă la aceste practici exotice sunt însă, botezați creștini. Din păcate pentru ei însă, aceste practici nu sunt compatibile cu creștinismul.
Acest aspect a fost subliniat cu tărie de către părintele Visarion Alexa, preot paroh al bisericii cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh, Sfântul Nicolae – Militari”.
„E foarte bine că există în România o tradiție a mersului la mănăstire. În concediu, omul își ia familia, se urcă în mașină și pleacă să vadă mănăstirile: în nordul Moldovei, în Ardeal, Dobrogea, peste tot. Și e foarte bine așa. În mănăstire te poți ruga, și te poți odihni. Însă, eu nu m-aș duce să mă rog la Sarmisegetuza dintr-un singur motiv: acolo a existat o credință demoniacă pentru că dacii își omorau pe cei mai tineri și îi trimiteau în ceruri. Decebal este un sinucigaș. El este un rege și un simbol, dar din punct de vedere al relației cu Hristos și venirea lui Dumnezeu pe pământ, eu nu pot să mă închin lui Decebal. El este un simbol al neamului românesc, dar nu un dumnezeu și nici înger păzitor.
Din punctul meu de vedere ca preot și creștin, Sarmisegetuza este un loc unde s-au făcut practici demoniace.
N-aș recomanda unui creștin să meargă să se roage pe Bucegi la Sfinx sau la Sarmisegetuza. Eu știu că există o întreagă tradiție în care se spune că sunt niște porți energetice prin Bucegi, inclusiv la Sfinx ar fi o poartă energetică 'extraordinară', cu tunele și că de-acolo va veni 'salvarea lumii'. Din punctul meu de vedere sunt basme. Cred din toată inima în Hristos și pe El L-am urmat și de-aceea sunt preot și creștin. În opinia mea, în afara lui Hristos nu există energie benefică.
Dacă vine cineva la mine și îmi spune că vin în diferite locuri să mă încarc de energie, printre care altarul de la Sarmisegetuza, atunci eu îl opresc de la împărtășanie și nici nu o să-l pot spovedi, până nu-și stabilește identitatea spirituală. Sau dacă îl vezi că poartă amulete, sau nu-știu-ce pietre, chestiuni care nu privesc ortodoxia, atunci iarăși nu-l primesc la spovedanie. Putem vorbi, dar nu mai mult. Iertarea se dă în numele lui Iisus Hristos, iar dacă omul este amestecat, atunci Hristos nu are ce căuta în această tocăniță spirituală. Biserica pe care o reprezint asta spune. Acestea sunt regulile jocului”, a afirmat părintele Visarion Alexa la B1 TV.
Reacțiile "dacomanilor" nu au întârziat să apară,
unul dintre promotorii acestui curent comparându-l pe părintele Alexa cu teroriștii Statului Islamic, fiind făcut "habotnic" și "ignorant".
Cercetările arheologice au stabilit că dacii practicau sacrificiile umane, această practică fiin atestată încă din epoca bronzului.
Astfel, de exemplu în fața intrării în megaronul templului de la Sălacea (cultura Otomani), la numai 1,20 m distanță s-a descoperit o groapă cu diametrul de 1,10 m si 1,30 m adâncime, din conținutul căreia făceau parte oase de copil, un vas mare și un suport de vas.
Este vorba cu siguranță de o groapă rituală și de un sacrificiu. Tot din epoca bronzului, în cadrul necropolei de la Cândești (cultura Monteoru) s-a constat, în câteva cazuri că, înainte de a se ridica construcția funerară din piatra, în groapă au fost depuse 1-3 capete de adulți și apoi s-a procedat la înhumarea celui care îi era destinat mormântul. În alte cazuri la picioarele înhumatului s-au depus resturi incinerate a 1-2 capete omenești sau după ce înhumatul a fost acoperit cu pământ s-au depus resturi umane incinerate. Rostul unor asemenea sacrificii umane este greu de deslușit.
Iată o serie de sacrificii umane pe care le practicau dacii și sursele acestor informații:
1. Sacrificiul în beneficiul unor divinități – Zalmoxe și un Zeu al Războiului (Herodot, IV,94; Iordanes, 41).
2. Sacrificiul la fondarea unor construcții: schelete sub locuințe, la Gradiștea (Brăila),Bordușani (Ialomița), Poiana (Galați).- 8 copii sub locuințe deși unii au putut fi înhumați aici datorită unei morți premature.
3. Sacrificiul la moartea soțului - Sighișoara-Wiettenberg, Orlea, Căscioarele.
4. Sacrificiulla moartea regilor și aristocraților era ucisă soția, poate și unii servitori:(Ștefan din Bizanț, „Lexicon”, p.337; Eustathius, 304; Pomponius Mella, II, 2, 19-21, plus descoperirea de la Agighiol) Brad, Orlea.
5. Sacrificiul sacrificarea copiilor pentru motive greu de precizat (gropile din așezări sau incinte sacre cu mai mulți copii) Grădiștea, Orlea, Poiana.
6. Sacrificii pentru obținerea de cranii (cultul craniului): Columna lui Traian plus descoperirile arheologice: Brad, Budești, Popești, Poiana.
7. Uciderea rituala a unor prizonieri: Berea (16 schelete chircite într-o groapa de la Berea).
8. Sacrificii de fecundare
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Când primii conchistadori spanioli au ajuns în Mexic, ei au fost oripilați de sacrificiile omenești făcute de azteci.
Zamolxe a fost fie un escroc, care a profitat de ignoranta dacilor (dati-o incolo cu 'spiritualitatea inalta' si cu 'dezvoltarea spirituala', daca un sclav eliberat te prosteste ca a murit si a inviat prin faptul ca a stat nu stiu cat sub pamant, intr-o pestera amenajata dinainte pentru asta), fie un idol pagan, si atunci stim ca 'toti idolii neamurilor sunt draci'. Asa cum au fost Zeus, Apolon, Hera, Afrodita, si ceilalti. Poate ca nu era atat de curvar ca si ei, In rest nici o diferenta...
Deci, ce partasie are Hristos cu Veliar?
1 Da este adevarat ca crestinismul si dacismul sunt doua chestii diferite dar apare o intrebare simpla parinte "Cum crestinismul a reusit sa se impuna atat de rapid pe teritoriul Daciei?" tinand cont ca peste 2/3 nu era sub stapinirea Romei.Deci inseamna ca anumite trasaturi din "dacism" si crestinism sunt comune si asta inseamna ca sunt dintre cele mai importante.
2 Atat credintele iudeo-crestine cat si multe din credintele pagane au la baza un substrat comun din care face parte si "jertfa" umana si nu ma refer la crima ci ma refer la sacrificiu(de orice fel).
3 Partea cea mai importanta.Parinte poate daca ti-as recomanda sa te duci sa te rogi la Raqqa cum ai reactiona?Cred ca crestinismul ortodox inca mai are toleranta si preotii nu au devenit mullahi sau imami sa se puna intre Dzeu si om si sa pretinda ca numai ei cunosc si pot sa medieze legatura cu Dzeu.Asa ca simplu parinte daca eu vreau sa am un "schimb" de vorbe cu Dzeu chiar trebuie sa vin in biserica si sa ma rog doar cu acordul tau?Hai sa fim seriosi cand a existat cea mai puternica expansiune a crestinismului in secolele I-III nu cred ca existau atat de multe biserici in Imperiul Roman.
4 Ideea cu partile comune dintre crestinism si paganism daca nu ma credeti incercati sa cititi nitel din Mircea Eliade "Istoria religiilor si credintelor religioase". O sa gasiti niste chestii interesante.
5 Credinta este partea cea mai personala a unui om si doar el are dreptul de a decide ce face cu ea si absolut nimeni nu are dreptul sa intervina.Doar Dzeu.
2. Aici este vorba strict de jertfa umana, asa cum a fost ea practicata de religiile pagane, adica prin uciderea, in orice fel, prin orice mijloc, a unui om care este adus ca jertfa zeilor pagani. In rest, sunt discutii.
3. Nu vad legatura intre Raqqa si Sarmizegetusa. Raqqa este sub stapanirea unor forte ostile crestinismului. Sarmisegetuza este un loc istoric. Evident, crestinii sunt datori sa se roage in orice timp si in orice loc, dar sa se roage lui Dumnezeu, iar nu unui zeu sau zei pagani (alah included). Si iarasi evdent, putem sa-l aducem in discutie si pe Avva Macarie cel Mare, care a locuit vreo cateva luni intr-o capiste idoleasca parasita, dar a facut asta nu pentru a se ruga idolilor de acolo, ci din contra, cu rugaciunile lui a alungat diavolii ce-si facusera salas in acea capiste.
4. Ah, ideea fondului comun, pe care o pomenesti si mai sus. Evident ca toate religiile au un fond comun. Este tocmai reminiscenta revelatiei paradisiace, a timpului cand omul vorbea fata catre fata cu Dumnezeu. Ori crezi ca asemenea lucru s-a sters cu buretele dupa cadere? Evident ca nu. Doar ca incetul cu incetul s-a estompat, s-a amestecat, s-a diluat. Dar asta nu inseamna ca celelalte religii sunt mantuitoare, ori macar adevarate. Hristos vine si ne arata ce si cum trebuie sa credem. Restul, dinnou, sunt discutii...
5. Perfect de acord. Dar... din cand in cand este bine sa-ti verifici credinta personala dupa niste repere exterioare, ca sa fi sigur ca te afli pe calea cea buna, adica ai credinta cea dreapta. Daca nu, daca te lasi sedus de tot felul de baliverne, te abati de la aceasta credinta curata in Dumnezeu, si atunci se pune intrebarea: carui Dumnezeu mai crezi? Dumnezeului celui adevarat? Sau idolilor?
Ralu C. era în vârstă de 84 de ani când DC traducea Biblia. Fiind în posesia unei moșteniri mari, ea a dorit ca poporul român să aibă acces la Biblie și, venind la București, a luat legătura cu cei din conducerea Bisericii Ortodoxe spunând că vrea să finanțeze tipărirea unui mare număr de Biblii. I s-a răspuns că traducerea existentă e greoaie chiar pt. preoți și că ar face mai bine dacă ar contribui la o nouă traducere. I-au recomandat pe studentul la teologie D. Cornilescu. Acesta s-a pregătit în mod special în ultimii doi ani și apoi la Stăncești, la conacul prințesei, fiind preot monah a tradus Biblia.
As intelege daca traducerea lui Cornilescu ar fi excelat, insa s-a dovedit a fi plina de erori, nu mai vorbesc de erori teologice (nici macar canonul cartilor nu il respecta). Pe deasupra traducerea nu s-a facut dupa Septuaginta sau textul masoretic (asa cum unii lasa sa se inteleaga) ci a tradus pur si simplu dupa surse la mana a doua: traducerile deja existente in engleza sau franceza. Ce sa zic, halal traducere: ca si cum l-ai traduce pe Shakespeare din hindu in romana, si apoi te miri de ce nu intelege nimeni nimic. Una peste alta, daca le punem cap la cap, Cornilescu cred ca ar fi unul dintre cei care au facut cel mai mare rau romanilor. Chiar imi pare rau pentru el...
Dar oricum, discutia era despre altceva.
Puțină logică nu ți-ar strica. Pui o întrebare aiurea, căci dacă traducerea 1914 ”este considerata una din cele mai bune traduceri” de ce a fost nevoie de cea a lui GP comandată de BOR?
1. 'Ralu C era in varsta de 84 de ani cand DC traducea Biblia'
dupa care matematica? Ralu Callimachi s-a nascut in 1867. Oricum am socoti-o, din 1867 si pana in 1916 sunt exact 49 de ani. Deci de unde 84?
2. Cred ca e vorba de arhimandritul Iuliu Scriban, nu? Cel care a fost directorul Seminarului Central din Bucuresti. Acum am priceput (ce-i drept arhim Serban m-a cam aruncat intr-o dilema, intrucat nu mai intalnisem numele). SI care intr-adevar, il sustine pe Cornilescu, pana intr-acolo, incat critica hotararea guvernului de a bloca accesul colportorilor SBB la sate (SBB Societatea Biblica Britanica), blocaj cerut de ierarhia BOR dupa episodul Cuibul cu Barza. Arhimandritul Iuliu Scriban da vina pe masonerie, fiindca nu-i asa, era la moda in acea vreme, fara sa-si dea seama ca sustinand popularizarea versiunii lui Cornilescu, face un mare deserviciu romanilor. Bietul de el nu-si dadea seama ca prin asta a deschis cat se poate de larg usa sectelor neoprotestante, pentru a-i perverti pe romani si a-i abata de la credinta lor stramoseasca. Deci de ce ar trebui sa fiu impresionat ca a fost entuziasmat de traducere?
3. Si Gala Galaction a apreciat traducerea lui Cornilescu (si a identificat corect 'sursele', adica traducerea in franceza a lui Segond), fapt care nu l-a impiedicat totusi sa faca o noua traducere.
4. Asa e, m-am grabit cand am spus ca la 1854 a fost o alta traducere. De fapt era vorba de Biblia de la Buzau, indreptata si retiparita de episcopul Filotei. Lucru care a declansat o polemica intre el si Mitropolitul Andrei Saguna, caruia nu-i cadea bine, dupa ce tocmai publicase Biblia de la Sibiu, care se baza pe Biblia de la Bucuresti, si pentru care Biblia de la Buzau era 'o traducere de-a unitilor' care nu ar fi trebuit folosita in Biserica Ortodoxa.
5. In toate criticile neoprotestante, sursele traducerii lui Cornilescu sunt 'textul grecesc si textul ebraic'. Cand de fapt sunt textele traducerilor in limbile engleza (posibil KJV), franceza si germana. As putea scrie cel putin ince de zece ori pe atat, aratand exact locurile din VT in care o ia rau de tot prin balarii, comparativ cu LXX, folosindu-se de fapt de KJV, si traducerea franceza. Dar ce vorbesc, nu e consecvent nici macar cu sine insusi, si aici ma refer la citatele Sfantului Apostol Pavel dupa LXX, pe cand DC traduce aceleasi citate in VT, dar dupa KJV. Cat despre 'teologia' pe care o cunostea, pot sa spun ca a facut anii de seminar degeaba. Daca e sa ne luam dupa 'marturia sa', nivelul lui de intelegere a crestinismului se ridica undeva pana la piciorul broastei. Si asta cu multa indulgenta. Intreaga experienta patristica de doua mii de ani a Bisericii, este pentru Cornilescu ceva... nici nu stiu cum sa-i zic, fiindca din tot ce am citit eu pana acum despre cunostintele sale, scris de el sau de altii, se pare ca asa ceva lipseste cu desavarsire. Dar nu ar trebui sa ma mir, fiindca asta era moda in epoca. Iar faptul ca 'a fost ieromonah' in timpul cat a tradus Biblia arata de fapt, pentru cunoscatori, cat de in serios ia el crestinismul. In fapt Ralu i-a obtinut 'postul de calugar' fiindca protejatul nu vroia sa mearga la rezbel, asa cum ar fi trebuit. In fine, sunt multe de spus (si nu bune) despre Cornilescu - de exemplu cum l-a cunoscut si l-a acceptat el pe 'Christos' ca 'Mantuitor personal' in timp ce 'traducea' Biblia (for Pete's sake, era ieromonah, adica preot, ar fi trebuit sa-l cunoasca la fiecare Sfanta Liturghie, pe masa Sfantului Altar, dar deh, el a gasit 'altceva' sau pe altcineva).
Si in final, 6 ma intrebi de ce a fost nevoie de traducerea lui Gala Galaction, daca era cea de la 1914. Parerea mea (asa cum ati spus si in primul post) e ca au incercat sa contreze 'popularitatea' textului lui Cornilescu. Si au profitat pentru a trece (desi eu unul nu inteleg rostul) de la textul LXX la cel masoretic, in ceea ce priveste VT. Pentru mine asta e de neinteles, atata vreme cat in cult s-a folosit dintotdeauna LXX (limba 'de circulatie internationala' la momentul respectiv era elina), plus toate citatele din NT sunt dupa LXX (lucru evident, din moment ce textul masoretic nu exista la acea data) ceea ce inseamna ca si in epoca scrierii NT, LXX era un text relevant pentru cultul iudaic. Dar deh...
Si ca sa inchei, personal (de conteaza in vreun fel) consider Biblia de la Bucuresti ca fiind cea mai buna, cea mai corecta traducere a Septuagintei si a NT. Si chiar daca limba nu este 'moderna', cuvintele sunt mai apropiate de intelesul lor din elina. Dar, fiecare cu preferintele lui.