Proiectele „Legilor Justiției de dreapta”, propuse de ministrul Cătălin Predoiu, au pus deja în alertă asociațiile de judecători, care consideră că viziunea actualului Guvern pentru justiție întoarce România la epoca în care Securitatea controla totul. 

Un comunicat comun al judecătorilor de la Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR), Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) si Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO) (care poate fi citit AICI), semnat de judecătoarele Andreea Ciucă, Dana Gîrbovan și Florica Roman, denunță modificările pe care le propune ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, la Legile Justiției, aflate acum în dezbatere publică. Proiectul de lege contine o serie de prevederi ce constituie un regres inacceptabil din punct de vedere al standardelor de independenta a justitiei, precum si o diluare vatamatoare a statutului judecatorilor si procurorilor, se spune in comunicatul celor trei asociații. Și mai grav, spun acestea, Proiectul deschide din nou calea interferenței serviciilor de informații în justiției și se încearcă separarea carierei judecătorilor de cea a procurorilor, deși aceasta a fost unul din punctele salutate în mod expres și argumentat de Comisia de la Veneția, în avizul privind legile justiției.

Poate cel mai grav este demersul actualului Guvern prin care se dorește reintroducerea „cooperării instituționale” între parchete și orice alte instituții, inclusiv serviciile de informații, dând posibilitatea ca aceste „cooperări” să fie secretizate. Adică revenirea la Protocoalele cu SRI declarate neconstituționale de CCR.

„Faptul ca, dupa dezvaluirile din ultimii ani privind interferenta nepermisa a serviciilor secrete in justitie, se aduc propuneri de modificari ale legilor justitiei care ingaduie din nou aceasta interferenta constituie un regres evident pentru democratia aflata la doar doua generatii distanta de regimul comunist.

Textul propus a fi introdus in Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara nu ofera garantiile necesare ale excluderii interferentei nepermise a serviciilor secrete in justitie, de vreme ce legifereaza "cooperarea institutionala” intre instante sau parchete si orice autoritate publica, deci inclusiv serviciile de informatii, iar actele care se emit si se incheie in cadrul "cooperarii” constituie informatii de interes public numai in masura in care comunicarea sau divulgarea continutului lor nu compromit sau zadarnicesc cursul anchetelor penale sau submineaza rolul Ministerului Public”, susține comunicatul citat.

„In acelasi timp, insa, subliniem ca independenta justitiei si garantiile privind statutul judecatorilor si procurorilor nu sunt negociabile!”, se spune în final.