Sursa foto: Parohia Sfânta Vineri, Dr. Taberei
În aceste vremuri de mare încercare, când ne confruntăm cu răspândirea coronavirusului în întreaga lume, este important să rămânem credincioși și să luăm aminte pe unde mai suntem cu viețile noastre, pentru că acum întreaga umanitate are ceva de învățat, a scris părintele Răzvan Ionescu, preot la Parohia ortodoxă română „Sfânta Parascheva și Sfânta Genoveva” din Paris, într-un editorial pentru Doxologia.ro
Scriu toate acestea cu încredere în efectiva și fără limite omenești iubire a lui Dumnezeu pentru noi. Mișcările Lui proniatoare în istorie sunt cel mai adesea purtătoare de o pedagogie care ne depășește la moment, dar se dezvăluie treptat conștiințelor rugătoare spre binele umanității întregi, explică părintele Răzvan Ionescu.
„Fragilitatea aceasta pe care o simțim la nivel mondial ne și responsabilizează. Suntem cu toții tangibili. Nu mai merge cu tupeul încrezător fără limite în tot felul de ideologii, în posibilitățile științelor nedublate de o atitudine de primire și de compătimire privind viața umană, în demiurgism ieftin, în trișat prin corupție. Suntem vulnerabili cu toții, din toate straturile sociale, fără excepție. Și e un firesc să acceptăm că suntem așa. Există în contemporaneitate medii umane fără un minim de repere duhovnicești. Însă, problematizarea personală privind viața și moartea ne servește tuturor în termeni de reconsiderare a atitudinii noastre lăuntrice. Realizează o deschidere acolo unde confortul și consumismul închideau. Aici, poate fi un câștig ca trăire îmbunătățită a umanului”, spune părintele Răzvan Ionescu.
Potrivit părintelui, cei din Italia, țară grav afectată de răspândirea coronavirusului, sunt cei din linia întâi, care simt dur pe piele proprie ce înseamnă să nu ai slujbe în Postul Mare.
„Va fi teribil să nu te poți apropia de simțirea Sfintei Liturghii. Dar și aici avem mult de învățat. Câtă slujire de proximitate am avut și nu ne-am deplasat să beneficiem de ea ținuți deoparte nu de distanța exterioară, cum se întâmplă câteodată în Occident, ci de cea interioară, a nepăsării? Copii răsfățați, avem prilejul acum să ne dăm seama mai bine ce înseamnă acel „acasă liturgic” pe care constrângerile de carantină ni-l poate îndepărta. Când te privezi de bine realizezi ce însemna în realitate. În fața atmosferei de spital care inundă spațiul public, ne vom refugia în biserica lăuntrului nostru, în cămara inimii, tânjind însă după mai mult. Până trece tsunami-ul... Desigur, unui credincios nu-i poate închide nimeni cu japca biserica din sufletul său”, explică părintele.
Părintele Răzvan Ionescu subliniază că Dumnezeu ne vrea credincioși.
„Probabil că vârful epidemiei va veni în următoarele câteva săptămâni. Cu un oarecare decalaj între țările europene. Simțirea liturgică de duminica trecută m-a învățat că Domnul ne vrea inimoși. Am slujit cu sete, cu entuziasm, cu bucurie. Mărturia de ajutor care ar putea veni dinspre sfinți ai Bisericii precum Nichifor cel lepros, chiar și îmbolnăviți fiind, ne spune că Domnul ne vrea credincioși. Frica este inevitabilă, dar încredințarea noastră în Dumnezeu o poate copleși”, concluzionează părintele Răzvan Ionescu.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Cât de șerpesc a fost ticluit scenariul ăsta cu coronavirusul ”aruncat” in Europa fix în timpul Sfântului și Marele Post astfel încât creștinii să fie tulburați, bulversați, agitați, panicați, să nu se poată dedica înmulțirii rugăciunii și postului, smereniei și liniștii duhovnicești ci să fie disperati să-și facă provizii de alimente, medicamente, să devină aproape ca niște animale năuce. Cât de ușor ne clătinăm și nu vrem să vedem realitatea din spatele realității cum zicea un părinte. Acesta este războiul nevăzut al întunericului și ale slugilor lui cu Biserica lui Hristos, biserică pe care vrea să o elimine atât fizic, material, cât și în sufletele fiecăruia. Trăim începutul zilelor din urmă când se va ridica, așa cum spune Scriptura, frate contra frate, copii contra părinți, tineri contra bătrâni. Luați platoșa Postului, ridicați scutul Sfintei Cruci, puneți coiful rugăciunii, întăriți-vă întru Hristos și stați tari pe picioare, cum spunea Sf. Constantin cel Mare, căci cu noi este Dumnezeu!