NAȚIONAL

1. Curtea Constituțională a României (CCR) a decis că nerespectarea deciziilor emise de către aceasta și de către Înalta Curte de Casație și Justiție nu este neconstituțională (Sursa). De altfel, Curtea a respins toate sesizările făcute de avocatul poporului pe legile justiției (Sursa).

2. Grupurile energetice pe bază de lignit și huilă din România au fost închise ca urmare a adoptării unui proiect legislativ de către Camera Deputaților. Acestea pot fi repornite doar dacă Guvernul, la propunerea Ministerului Energiei, consideră că România se află într-o situația de criză energetică (Sursa). În timp ce politicienii români le închid, Polonia va deschide mai multe mine de cărbune pentru a traversa mai ușor această perioadă (Sursa). Pe de altă parte, Hidroelectrica și Nuclearelectrica nu mai vând energie pe piața din România în 2023, deoarece Guvernul a decis ca întreaga cantitate să fie rezervată pentru Republica Moldova. În acest context, președintele Maia Sandu i-a îndemnat pe români să facă economie de energie. Sursa

3. Deputatul AUR Dan Tanasă a declarat miercuri că statul român nu a încasat „niciun ban” din cele 91 de milioane de euro pentru vânzarea Termocentralei Mintia, pentru că „nu există un contract de vânzare-cumpărare”. Sursa

4. Peste 40 de organizații non-guvernamentale au semnat o scrisoare deschisă adresată Ministerului Educației, prin care solicită instituției să retragă din școli așa-zisul manual al „egalității de gen”. Sursa

5. Fabrica de Zahăr Bod, una dintre cele mai mari fabrici de acest fel din România, care în momentul de față are capital românesc, a anunțat că își va relua producția din sfeclă de zahăr începând cu anul 2023. Aceasta a funcționat fără încetare mai mult de 130 de ani, până în anul 2021 când din cauza datoriilor acumulate a intrat în insolvență iar activitatea a fost sistată. Sursa

6. Efervescență tinerească pusă în serviciul națiunii: studentul la Drept care a reușit să câștige procesul prin care  obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice deschise pe timpul pandemiei COVID-19 a fost declarată neconstituțională, se judecă în instanță cu Guvernul, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și cel mai mare furnizor de gaze naturale din țară, Engie, pentru a obține anularea liberalizării pieței și revenirea la prețurile reglementate. Sursa

7. Institutul de Studii Politice Conservatoare „Mihai Eminescu”, înființat de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), a organizat la Palatul Parlamentului pe 12 noiembrie o conferință despre viziunea conservatoare asupra Europei, la care au participat liderii politici ai partidelor din mai multe țări europene, dar nu numai: Portugalia, Italia, Israel, Polonia, Belgia, Serbia, Finlanda, etc. Importanța evenimentului este una aparte întrucât AUR a reușit cu acest prilej să întrunească la București, în premieră pentru un partid din România, politicieni conservatori din întreaga Europă.  Sursa

ROMÂNI MINORITARI ÎN ROMÂNIA:

1. Consilierii partidelor românești din județul Harghita acuză Consiliul Județean că alocă sume mai mari, chiar și de zece ori, localităților cu populație preponderent maghiară. Consilierul PSD Costin Hîrlav a declarat în acest sens că alocările se fac pe criteriu etnic și nu în funcție de numărul de locuitori, așa cum prevede legislația. Sursa

2. Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, organizația reprezentativă a românilor din acest areal, a condamnat public acțiunea coordonată de Consiliul Național Secuiesc, care pe 30 noiembrie 2022, a aprins în 100 de localități din așa-zisul „Ținut Secuiesc”, focuri de veghe pentru a reitera solicitarea autonomiei Sursa.

3. Ca reacție la inițiativa primăriei din Sfântu Gheorghe de a amplasa un monument dedicat lui Petofi Sandor, poet și revoluționar pașoptist maghiar, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș a cerut Primăriei Sfântu Gheorghe acordarea unui spațiu pentru a amplasa o statuie a lui Mihai Eminescu. Sursa

4. Fermierii din județul Covasna care sunt interesați să dezvolte afaceri noi (de tipul stână montană, centru de colectare și prelucrare a laptelui, centre de colectare și prelucrare a fructelor de pădure, a ciupercilor sau a unor plante medicinale din zona montană) pot să beneficieze de cofinanțare de la Ministerul Agriculturii de până la 90% din valoarea proiectului. Sursa

MINORITĂȚI ETNICE ÎN ROMÂNIA

1.Polițiștii din Mureș s-au autosesizat și fac verificări după ce etnicul maghiar Barna Bartha, reprezentantul partidului maghiar „Patria Noastră” a amenințat o jurnalistă de la Radio România Mureș numind-o „ticăloasă” și spunând că „astfel de oameni ar trebui spânzurați” (Sursa). Declarațiile acestuia au fost făcute într-o biserică din Sfântu Gheorghe. Jurnalista spune că nu persoana sa este importantă, ci serviciul public românesc care este atacat. Reprezentanții „Patria Noastră” susțin însă că declarația nu este îngrijorătoare, motiv pentru care nu intră în categoria celor de drept penal (Sursa). Ulterior, Bartha Barna a demisionat din funcția deținută, dar se bucură în continuare de protecția partidului. Sursa

2. Din cauza problemelor economice cu care se confruntă Ungaria, Asociația „Mediater”, prin care partidul FIDESZ condus de Viktor Orban controlează mare parte a presei de limbă maghiară din România, concediază două treimi dintre jurnaliștii care lucrează la ziarele sale. La nivelul grupului de firme vor avea loc disponibilizări de 70% începând cu luna ianuarie 2023. (Sursa) Acest lucru se întâmplă în contextul în care Budapesta a investit 20 de mil. de euro în presa de limba maghiară din Transilvania (Sursa).

3.Primăriei din Târgu Mureș i s-a cerut ca pe statuia lui Iancu de Hunedoara să fie amplasată o inscripție în limba română. În replică, primarul Zoltán Soós, a declarat că denumirea „János Hunyadi” este numele latin din înregistrările contemporane, iar Iancu de Hunedoara a apărut abia în secolele XIX și XX. Sursa

4. Președintele Consiliului Național Secuiesc, Izsák Balázs, a declarat într-un interviu acordat Europei Libere că  județele „din Secuime” (referindu-se aici la Harghita, Covasna și Mureș) sunt „discriminate indirect” pentru că nu li se acordă autonomie pe criterii etnice, iar acesta este motivul pentru care acestea stagnează din punct de vedere economic. (Sursa)

5. Marți, 8 noiembrie 2022, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a dat dreptate Comisiei Europene, care a refuzat să adopte o legislație nouă pentru drepturilor minorităților etnice din Uniunea Europeană (UE). Aceasta a venit la inițiativa Ungariei care dorea protejarea drepturilor maghiarilor (inițiativa „Minority SafePack”). Sursa

6. Fundația „Studium-Prospero” din Târgu Mureș a inaugurat vineri, la Sângeorgiu de Mureș, o locuință de serviciu și un centru logistic. Acestea au menirea de a-i încuraja pe tinerii (profesori, medici rezidenți și artiști) din Transilvania aflați la început de carieră, să revină acasă. Președintele executiv al Fundației Studium-Prospero, dr. Vass Levente, secretar de stat în Ministerul Sănătății a subliniat că principala sursă de finanțare pentru aceste case este statul ungar. Sursa

7. Statul maghiar își lărgește pârghiile de influență în sectorul agricol din România. Asociația „Pro Agricultura”, ce își desfășoară activitate în Cluj, Bistrița-Năsăud, Alba, Sibiu, Hunedoara, Timiș și Arad, alături de Asociația pentru Dezvoltare Rurală din Satu Mare au fost primite în Forumul Consultativ al Fermierilor Maghiari din Bazinul Carpatic (KEF). Această organizația coordonează activitatea fermierilor maghiari din Ungaria, Croația, România, Serbia, Slovacia și Ucraina. Sursa

COMUNITĂȚILE ISTORICE:

1. Premierul Nicolae Ciucă s-a întâlnit joi, 10 noiembrie, cu omologul său ucrainean, Denys Shmyhal, la deschiderea unui nou punct de trecere a frontierei, la Vicovul de Sus și au discutat și despre conflictul din Ucraina. În acest context, Shmyhal a menționat faptul că ar fi recunoscători României dacă ar recunoaște la nivel oficial Rusia ca stat sponsor al terorismului și ar susține inițiativa Ucrainei de a exclude Rusia din Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră. Această cerere vine în contextul în care de pe agenda oficialilor a lipsit dialogul despre situația dramatică a celor jumătate de milion de români din Ucraina și acțiunile guvernului de la Kiev prin care se urmărește asimilarea acestora (desființarea învățământului în limba română, nerecunoașterea așa-zisei „limbi moldovenești”, presiunile serviciului secret SBU asupra preoților români de a trece la biserica subordonată Kievului, etc.). Sursa 

2. Conturile de Telegram ale mai multor oficiali din Republica Moldova, printre care și cel al președintei Maia Sandu, au fost sparte miercuri, 9 noiembrie, zi în care ministrul Justiției a solicitat Guvernului să aprobe sesizarea privind scoaterea în afara legii a partidului pro-rus ȘOR (Sursa). Mesajele private ale oficialilor au fost publicate pe un portal numit „Moldova-leaks” (Sursa). Administrația prezidențială a confirmat informația, cu precizarea că mesajele postate transmit „informații false” (Sursa).

3.Liderul regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a spus că autoritățile din Republica Moldova urmăresc să destabilizeze regiunea de dincolo de Nistru și să șantajeze Federația Rusă, referindu-se la reducerea volumului livrărilor de gaze către Transnistria. Krasnoselski a dat vina pe Moldovagaz și pe autoritățile moldovenești pentru acest fapt, fără a menționa însă că Gazprom a redus volumul total al livrărilor de gaze. Sursa

4. România asigură Republicii Moldova în prezent 90% din necesarul de consum de energie electrică conform ministrului Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu. Sursa

DIASPORA

1. În primele opt luni din 2022, românii din diaspora au trimis în țară aproximativ patru mld. de euro, cu aproape 200 de mil. de euro mai mult față de perioada similară a anului trecut. În prezent, cei mai mulți bani sunt trimiși în țară de către românii din Marea Britanie, urmați de cei din Germania și Italia. Sursa

2. Premierul Nicolae Ciucă a declarat că aproximativ patru milioane de români contribuie la economiile altor state europene. Sursa

3. Directorul Institutului Cultural Român (ICR) din Londra, Catinca Maria Nistor, a refuzat în luna martie 2022, când a fost investită în funcție, apartamentul din sediul ICR Londra pus la dispoziție cu titlu gratuit și a cerut Ministerului Afacerilor Externe să-i plătească o chirie lunară de 6.500 de lire sterline. După 10 luni în care a beneficiat ilegal de această sumă, paguba provocată ridicându-se la peste 60.000 de lire sterline MAE a dispus, ca urmare a presiunii mediatice, rezilierea contractului. Sursa

4. Daniela Șontică, membră a redacției Ziarului Lumina, și-a lansat marți cartea 30 de scriitori români din exil (1945-1989), apărută la Editura „Basilica” a Patriarhiei Române. Volumul este dedicat scriitorilor din diaspora și a fost lansat la Muzeul Literaturii Române. Sursa

5. Parohia românească „Sfânta Parascheva Romana” din Gaeta, Italia, a primit un lăcaș de cult din partea Arhiepiscopiei Catolice Gaeta. Sursa

INTERNAȚIONAL

1. Potrivit unei studiu realizat de Emmanuel Lamptey, numărul de decese provocate de vaccinul COVID-19 este mai mare decât cel al tuturor vaccinurilor din ultimii 20 de ani la un loc. Sursa

2. Americanii au votat marți pentru alegerile  de la jumătatea mandatului (midterms) (Sursa). Republicanii au înregistrat câștiguri modeste, iar democrații au avut rezultate mai bune decât cele preconizate, însă configurația exactă a noului Congres american va fi cunoscută abia în decembrie (Sursa). Analistul Ion Cristoiu a declarat pe marginea acestui subiect că rezultatul este unul catastrofal pentru America, iar democrații au câștigat, dar nu din cauza avortului, ci din cauza prezenței lui Donald Trump, motiv pentru care principala reușită a republicanilor ar fi dacă ar scăpa de Trump până la alegerile prezidențiale din 2024 (Sursa). Pe de altă parte, republicanii au reclamat faptul că democrații au fraudat alegerile, acesta fiind de fapt motivul pentru care au obținut rezultate atât de slabe (Sursa). În Pennsylvania de exemplu a câștigat cu o majoritate zdrobitoare un candidat democrat care a murit în luna octombrie (Sursa), iar acest lucru este semnalat, spre surprindere, chiar de un ziar de stânga, adică de-al lor.

3. Consilierul principal al președintelui ucrainean Volodymyr Zelensky, Mihail Podolyak, a cerut ca Iranul să fie atacat pentru că a furnizat Rusiei echipamente militare, pe care le-a folosit împotriva armatei ucrainene. Sursa

4. Autoritățile turce au anunțat marți că au arestat 27 de persoane, printre care militari destituiți anterior, suspectați de legături cu predicatorul Fetullah Gulen, pe care președintele turc Recep Tayyip Erdogan îl acuză că a orchestrat tentativa de puci din 2016. Alte șapte persoane încă sunt căutate. Un raid precedent, în octombrie, a dus la arestarea a peste 700 de persoane. Sursa

5. Potrivit ministrului turc al Energiei, Fatih Donmez, Turcia, țară membră NATO, a început să plătească parțial importurile de gaz natural rusesc în ruble. Conform declarațiilor ministrului, procesul se va accelera în următoarele luni. Sursa

6.Polonia și-a construit un gigant energetic european. Săptămâna trecută, compania petrolieră PKN Orlen a anunțat achiziția celei mai mari companii poloneze din sectorul de gaze naturale. În felul acesta, se creează o companie uriașă care va activa în toate cele trei domenii energetice: petrol, gaze naturale și energie electrică. Sursa

7. Șeful Comandamentului Strategic al SUA, Charles A. Richard, a avertizat în cadrul unei conferințe că urmează un conflict mai mare decât cel din Ucraina. Sursa

8. În contextul în care propaganda LGBT este promovată insistent în fotbalul occidental, cu doar câteva zile înainte de începerea Campionatului Mondial din Qatar, unul dintre ambasadorii acestui campionat, Khalid Salman, a afirmat pe marginea acestui subiect că: „Homosexualitatea e o afecțiune psihică. A fi gay e haram, adică interzis”. Sursa

 Parteneriat Centrul European de Studii in Probleme Etnice al Academiei Romane