Patriarhul României a sfințit duminică, 11 iunie 2017, după Sfânta Liturghie, troița și muzeul de la mănăstirea bucureșteană Antim, dedicate membrilor mișcării spirituale Rugul Aprins. Alături de Părintele Patriarh s-a aflat și Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieșteanul, scrie basilica.ro.

În cuvântul său, Patrirahul României a subliniat că în urma acestui eveniment deosebit trebuie să cinstim mai atent și mai intens memoria acestor mărturisitori și apărători ai ortodoxiei. Mulți dintre ei au trecut prin închisorile comuniste și unii chiar au murit în închisoare. Alții au ieșit din închisoare și au mărturisit credința,așa  cum au fost Părintele Sofian Boghiu, Părintele Dumitru Stăniloae și alții. „Trebuie să ne aducem aminte de cei care în vremuri grele s-au rugat, au suferit mult și au transmis cu demnitate credința ortodoxă, spre slava lui Dumnezeu, spre binele și întărirea Bisericii noastre”, a spus Patriarhul României.

Troița este așezată lângă biserica așezământului monahal, iar muzeul a fost organizat în clopotnița mănăstirii, acolo unde a fost chilia Ieroschimonahului Daniil Sandu Tudor, inițiatorul mișcării, potrivit Radio Trinitas.

Începând din anul 1945, în obștea mănăstirii Antim s-a înfiripat  mișcarea isihastă numită „Rugul Aprins”, pe unde au trecut multe personalități de seamă ale vieții duhovnicești din țara noastră, al cărei inițiator și animator a fost gazetarul și scriitorul Alexandru Teodorescu, cu numele literar Sandu Tudor. Activitatea care l-a atras, însa, în mod deosebit, oferindu-i prilejul de a-și pune în valoare darul său de organizator tenace și inventiv, a fost închegarea mișcării spirituale denumite Rugul Aprins, după cum se spune chiar pe site-ul mănăstirii Antim.

 

Rugul Aprins relua, în gândirea ortodoxă românească, un concept dezvoltat mai ales în mistica rusă, pornind de la episodul veterotestamentar al rugului care ardea și nu se mistuia, pe care l-a văzut Moise pe Muntele Horeb (Ieșirea, 3, 1-3). Vedenia preînchipuia, după interpretarea dată de Sfinții Părinți, pe Maica Domnului, căci, așa cum acest rug nu se mistuia de arderea focului, tot așa Fecioara Maria, făptură fiind, n-a fost mistuita atunci când Duhul Sfant S-a pogorât peste ea, odată cu întruparea Fiului lui Dumnezeu.

 

Printre cei care au constituit nucleul acestui grup s-au numărat: părinții Benedict Ghiuș, Sofian Boghiu, Petroniu Tanase, Arsenie Papacioc, Adrian Fagețeanu, Felix Dubneac, împreună cu intelectualii mireni Sandu Tudor, Alexandru Mironescu, Anton Dumitriu, Vasile Voiculescu, Paul Sterian, Constantin Joja, Barbu Slătineanu și Gheorghe Dabija, se cunoșteau încă dinainte de război și au început a se întâlni la Antim din 1945. Sub oblăduirea starețului Vasile Vasilache, ei se reuneau în fiecare joi seara, în chilia stăreției, în jurul lui Sandu Tudor și arhimandritului Benedict Ghius, și discutau teme de literatură și spiritualitate. 

De fiecare dată, președinția ședinței era oferită aceluia care venea să-și prezinte creația sa inedită. In felul acesta și-au citit manuscrisele scriitorul Ion Marin Sadoveanu, medicul poet Vasile Voiculescu, profesorul Anton Dimitriu, profesorul Alexandru Mironescu, scriitorul Paul Sterian, filosoful Mircea Vulcănescu, ziaristul Sandu Tudor, care înălțau ascultătorii pe baricadele luptelor duhovnicești ale spiritului.

Povestea completă a mișcării spirituale Rugul Aprins poate fi citită AICI.