„ A venit și confirmarea...”, notează pe Facebook Florin Alexandru și pagina filmului despre viața Părintelui Gheorghe Calciu intitulat „7 cuvinte”, într-o postare în care se redă un dialog cu regizorul acestui documentar care afirmă că ASTRA FILM l-a cenzurat când a dorit să prezinte creația sa în cadrul Festivalului. În cazul producției insultătoare la adresa Bisericii Ortodoxe Române și a credincioșilor ei „Arsenie. Viața de apoi”, realizată de anticreștinul Alexandru Solomon, directorul Festivalului Dumitru Budrală a susținut că nu poate admite să nu-l difuzeze - deși nu este un film documentar ci un „Fake-Doc” - pentru că acest lucru contravine legii și el nu a cenzurat niciodată un film. A MINȚIT!
Redăm informația ca atare:
„Directorul Festivalului Astra Film Dumitru Budrală a declarat pentru PRO TV că "principiul de bază al Festivalului a fost acela de a respecta libertatea de exprimare. Prin urmare, normal că filmul [Arsenie. Viața de apoi] va rula, a fost comunicat în programul Festivalului, nu ne putem permite să facem cenzură".
Mai mult, pe pagina de Facebook a Festivalului avem un punct de vedere oficial din care citim că "Astra Film Festival are o istorie de 30 de ani, în care libertatea de exprimare a fost mereu un principiu de bază. Astra Film Festival nu a cenzurat niciodată vreun punct de vedere, cu atât mai puțin vreun film din selecția festivalului. Acesta este un principiu nenegociabil. Credem cu tărie într-o societate deschisă în care se poate discuta liber despre orice.
Cererea de a scoate un film din festival, de a-l opri de la distribuire, înseamnă cenzură, este neconstituțională (vezi Art. 29, referitor la libertatea conștiinței și Art. 30, referitor la libertatea de exprimare) și, nu în ultimă instanță, atentează la dreptul și libertatea publicului de a viziona un film."
Toate bune și frumoase, dar acum 6-7 ani, aceiași organizatori i-au solicitat regizorului Andrei Negoiță să scoată pasajele care amintesc despre Mișcarea Legionară din filmul "7 Cuvinte " despre viața Părintelui Gh. Calciu-Dumitreasa pentru ca ei să-l accepte în cadrul Festivalului.
Regizorul a refuzat și până la urmă filmul nu a mai fost selecționat în cadrul Festivalului. Dacă veți căuta în arhiva cataloagelor din anii anteriori, veți găsi că filmul nu a rulat în cadrul acestui Festival. În postare aveți și dovada.
Și vorbim totuși de un film care la primele sale proiecții în sălile de cinematograf a depășit mii de spectatori, în comparație cu unul care cu greu a adunat câteva zeci, nici măcar nu se poate discuta de ordinul sutelor de oameni în cazul producției "Arsenie. Viața de apoi”.
Concluzia e simplă și dureroasăi: filmele care spun adevărul despre Sfinții români și vorbesc frumos despre ei sunt cenzurate în festivaluri, în timp ce filmele care iau în batjocură aceiași Sfinți sunt împinse în față, iar festivalurile de film se mândresc că defilează cu ele. Iar ei numesc asta "libertate de exprimare"...”, conchide autorul textului.
Așteptăm la anul o producție documentară Hamas despre actualul război din Israel. Suntem siguri că nu va fi "cenzurată".
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Păcatul primordial al autorilor filmului cu Arsenie Boca înțeleg că este bășcălia, batjocura față de credința oamenilor (căci nu l-am văzut).
Păcatul principal al legionarilor este violența, crimele, de care legionarii nu s-au pocăit public.
E o diferență care peste care nici eu nu aș trece. E cam ca și la Charlie Hebdo. Bineînțeles că amândouă sunt păcate dar cred că e mult mai gravă violența fizică decât batjocura.
PS Cei mai mulți legionari, așa cum e cazul și cu părintele Gheorghe Calciu, nu sunt vinovați personal de păcatul violenței fizice ci doar prin asociere: au făcut parte dintr-o mișcare care a rămas în istorie prin niște asasinate politice.
Pe de altă parte în Mișcarea Legionară, erau și lucruri bune (rugăciuni publice, încurajarea muncii, a bărbăției, a curajului, etc) care pentru unii tineri au reprezentat niște semințe bune pentru viața lor. De aceea după revoluție, când câțiva dintre ei au ajuns bătrâni înduhovniciți, nu au dat curs solicitărilor de a se lepăda de trecutul legionar pentru că considerau că astfel s-ar lepăda de acele lucruri bune din tinerețea lor.
Dar cred că pentru a elimina posibilele sminteli publice era totuși necesar o delimitare de asasinatele legionare.
Consider chiar că ar fi fost necesară o clarificare din partea Sinodului despre cum trebuie privită Mișcarea Legionară, așa cum a știut în perioada interbelică să clarifice lucrurile în privința masoneriei.
Din păcate după revoluție Biserica a considerat suficient punctul de vedere oarecum oficial, de delimitare față de legionari, dar faptul că unii dintre preoții bătrâni cunoscuți au făcut parte în tinerețe din ea constituie pentru unii credincioși de azi o garanție suficientă pentru a o aprecia și chiar a avea un cult al ei.
PS2: Eu nu aș fi cenzurat nici filmul cu Gheorghe Calciu ci aș fi cerut punctul lui de vedere față de acele asasinate, care sunt convins că ar fi fost de dezaprobare.
Dar îl înțeleg pe acest director căruia îi e teamă să meargă contra curentului, adică să dea un exemplu pozitiv de membru al Mișcării Legionare.