Scandalul implicării SRI în justiție este departe de a se încheia. Un nou episod reaprinde polemicile pe marginea așa numitului "câmp tactic", în care rolul principal este deținut de Serviciul Român de Informații. Un alt "personaj"-cheie care apare într-un un document incendiar, dat publicității de către UNJR, este Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Documentul celor de la Uniunea Națională a Juriștilor din România explică, dacă mai era nevoie, care era legătura dintre procuratură și servicii. Conexiune care se stabilea, așa cum indică negru pe alb documentul, inclusiv prin echipe mixte SRI-DNA. 

UNJR publică - după aproape un an - răspunsul CSAT adresat UNJR în urma solicitării asociației de a i se comunica toate hotărârile CSAT privind relația serviciilor secrete cu sistemul judiciar. Este vorba despre scrisoarea consilierului prezidențial Ion Oprișor, șeful Departamentului Securității Naționale din cadrul Administrației Prezidențiale, transmisă UNJR în 16 februarie 2016, dupa întâlnirea din 11 februarie 2016 cu reprezentanții Uniunii.

 

Astăzi – când Curtea Constituțională a scos serviciile secrete din munca efectivă de urmărire penală – rolul SRI pare a fi mult limitat, dar, așa cum reiese din documentul publicat de UNJR, rămân destule aspecte în care ofițerii de informații par să aibă atribuții dincolo de prevederile legale, scrie Evz.ro

Conform articolului semnat de Alecu Racoviceanu în Evenimentul  Zilei, disputa dintre magistrați și SRI a fost stârnită, în primăvara lui 2015, de o afirmație a fostului șef al Direcției Juridice din SRI, generalul Dumitru Dumbravă ( devenit la 1 august 2016 secretar general al principalului serviciu secret din România). E vorba de celebra declarație că Justiția este, pentru SRI, un „câmp tactic”.

"Imediat au apărut reacții, multe legate și de faptul că o solicitare din 2014 a judecătorului Horațius Dumbravă - membru al Consiliului Superior al Magistraturii CSM) – privind numărul de ofițeri acoperiți din Justiție rămăsese fără răspuns.

Publicarea unui răspuns al CSAT din 19 ianuarie 2016 la solicitarea din 2014 nu a liniștit apele. CSAT susținea atunci că nu există ofițeri acoperiți între judecători și procurori, dar Uniunea Națională a Judecătorilor (UNJR) a continuat demersurile lămuririi situației „câmpului tactic”, susținând că există ordine secrete ale unor instituții fără atribuții legislative – se făcea referire la CSAT – în baza cărora SRI are atribuții dincolo de lege", sublinază jurnalistul.

"Documentul este un raport/răspuns al CSAT la lămuririle cerute de UNJR cu prilejul unei întâlniri din 11 februarie 2016. Documentul a fost redactat la 16 februarie 2016. Atunci, judecătorii au cerut ca răspunsul să nu cuprindă date secrete, pentru a putea fi publicat. Acum, organizația condusă de judecătoarea Daniela Gârbovan a considerat că e momentul publicării. Din scrisoarea CSAT aflăm că Legea 51/1990 – în baza căreia funcționează și SRI – nu acoperea creșterea fenomenului corupției și atunci – în loc să se aducă legii anumite corecții – s-a preferat să se meargă pe decizii ale CSAT, decizii secrete", precizează textul.

UNJR spune acum, citând răspunsul CSAT: „Deși în Legea 51/1991 nu există o mențiune explicită la corupție ca având legătură cu siguranța națională, pentru a intra astfel în atribuțiile serviciilor de informații, CSAT a interpretat că, < prin amploarea și consecințele sale, corupția se poate constitui într-o amenințare la adresa securității naționale.

O altă concluzie este că, pe baza informațiilor obținute de la CSAT , UNJR constată un lucru cel puțin bizar: unele anchete se desfășurau cu echipe mixte ale SRI, parchetelor și Poliției. Singurul lucru care permitea aceste activități era o decizie a CSAT. UNJR descrie astfel acest lucru, folosind și paragrafe din scrisoarea CSAT:

„Existența unor < echipe mixte > SRI-procurori a fost anunțată de președintele Traian Băsescu într- un interviu pentru Timpolis, din data de 15 mai 2014, în cadrul căruia a spus că „a fost emisă o hotărâre CSAT care menționează toate instituțiile cu responsabilități în depistarea și combaterea acestui proces, dar responsabilizează masiv și SRI. O hotărâre CSAT în care, de exemplu, se specifică obligativitatea funcționării unor structuri mixte Parchet-SRI-Poliție, pe diverse paliere, de la depistarea și combaterea corupției în Justiție până la combaterea evaziunii fiscale”.

Articolul integral poate fi citit AICI.