În luna decembrie 2023, Judecătoria Aleșd a stabilit o pedeapsă de 4 luni de închisoare pentru doi părinți din județul Bihor care și-au retras cei patru copii dintr-o școală de stat pentru a-i educa acasă, într-un sistem de învățământ alternativ de tip homeschooling.
Instanța a amânat aplicarea pedepsei, însă cei doi părinți trebuie să respecte timp de 2 ani un program de supraveghere și să presteze 40 zile de muncă în folosul comunității. Hotărârea instanței nu este definitivă.
În urma acestui caz, Ministerul Educației a cerut tuturor inspectoratelor școlare din România să identifice cazurile în care copiii au fost retrași din sistemul național de învățământ și să sesizeze poliția pentru luarea tuturor măsurilor de intrare în legalitate.
Chiar dacă legislația din România nu reglementează în mod expres această alternativă la educație, sute (și chiar mii) de familii de români (din țară și din străinătate) au ales să renunțe la sistemul clasic de educație în favoarea unor programe educaționale potrivit propriilor convingeri curriculare, morale, etice și spirituale, bazându-se atât pe o practică internațională cu valențe pozitive, cât și pe prevederile unor convenții internaționale, care statuează dreptul părinților pentru opțiunea unei educații alternative pentru copiii lor.
Astfel, educația la domiciliu, asigurată în mod corespunzător și cu respectarea interesului superior al copilului, trebuie recunoscută și respectată ca drept uman natural și fundamental, fără discriminare sau abuzuri din partea autorităților statului, sens în care ar fi benefică inclusiv o reglementare la nivel național a unui fenomen existent și în continuă dezvoltare, care este benefic pentru copii și părinți, deopotrivă.
Cu toate acestea, deși părinții trebuie să beneficieze de libertatea de a decide și coordona educația propriilor copii, atragem atenția asupra posibilelor derapaje etice și/sau legale pe care unele familii le pot comite sub pretextul acestei libertăți, în defavoarea copiilor, situație în care părinții trebuie să conștientizeze riscurile la care se expun, fiind pasibili de sancțiuni contravenționale sau chiar penale. Părinții au, pe lângă obligația legală, datoria morală de a asigura accesul copiilor la o educație care să contribuie în mod real la formarea și dezvoltarea lor ca indivizi.
În ceea ce privește punerea în aplicare a cerințelor din adresa Ministerului Educației, solicităm și ne așteptăm ca autoritățile statului să disocieze cazurile propriu-zise de abandon școlar (care trebuie prevenit) de cazurile de transfer școlar (de la o unitate publică națională la o organizație din străinătate ce asigură educație în regim homeschooling), și să gestioneze în mod judicios aceste situații existente în sistemul românesc de învățământ, identificând și implementând soluții adecvate și echilibrate, în beneficiul copiilor, cu respectarea opțiunii responsabile a părinților, contribuind astfel la respectarea familiei.
Cei aflați în situații care necesită consultanță și suport de specialitate ne pot contacta prin adresa de email: office@ocdl.ro
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Ca dovadă stă motivarea instanței - în cazul părinților din Bihor care și-au retras copiii de la școală, potrivit căreia problema este lipsa pregătirii părinților - se ocupau singuri de educația minorilor și pentru că nu aveau pregătire pedagogică, în opinia instanței, nu le puteau asigura educația, părinții având opt clase, respectiv liceu, și asta în condițiile în care raportul de evaluare psihologică din dosarul cauzei a recomandat (!) înscrierea copiilor în sistemul de învățământ obligatoriu pentru a le fi respectat dreptul la educație.
Acum ce legătură are raportul de evaluare psihologică (dacă un astfel de raport s-a efectuat în cauză potrivit https://www.bihon.ro/stirile-judetului-bihor/parinti-din-bihor-condamnati-pentru-ca-si-au-retras-copiii-de-la-scoala-si-i-au-inscris-la-homeschooling-4486780/ ) cu nivelul pregătirii copiilor, care consider că trebuie constatat prin teste, numai instanța poate ști în luminăția ei.
Așadar, nu HS a fost problema, ci lacunele părinților - ceea ce e cu totul altceva. Și, aparent, chiar fără legatură cu pregătirea copiilor.
Consider că cei cu HS nu pot fi sancționați în vreun fel chiar cu toate prevederile legale acum în vigoare (citate de ME în adresa către inspectoratele școlare) - întrucât s-a practicat, ceea ce e un fapt care poate fi dovedit că a funcționat și funcționează pe deplin și, pe cale de consecință, trebuie reglementat (la fel ca la companiile de transport alternativ - uber, dacă vreți un ex).
Doamne, miluiește.