Imediat după decizia de la începutul lunii octombrie 2024 de interzicere a candidaturii la Președinție de către CCR a candidatului Diana Șoșoacă, la nivelul cel mai înalt al statului român a fost discutat scenariul potrivit căruia rezultatul alegerilor prezidențiale urmează să fie anulat de către CCR, dacă din turul 2 al alegerilor rezultă un candidat „suveranist”, au relatat surse familiarizate cu discuțiile.
La acel moment – octombrie 2024 – paradigma prezidențialelor se creiona altfel față de configurația de ieri, 6 decembrie.
Octombrie 2024: „Dacă Simion îl bate pe Ciolacu, vor fi anulate alegerile. Simion nu va fi Președinte al României”
Potrivit acelorași surse, la nivelurile de vârf ale clasei politice existau informații că nemulțumirea românilor este în creștere, așa cum arătau sondajele nepublicate în presă, și opțiunile de vot ale românilor – în alegerile prezidențiale și parlamentare – s-ar putea îndrepta spre partide și candidați cu discurs anti-sistem.
Așa se face că în octombrie – după interzicerea abuzivă de către CCR a candidaturii la Președinție a Dianei Șoșoacă – datele ar fi arătat că voturile de nemulțumire ale oamenilor s-ar putea îndrepta spre candidatul George Simion și AUR.
5 judecători ai CCR – aceiași ca în cazul Șoșoacă – ar fi ținut o ședință neoficială în care au discutat scenariul anulării rezultatului alegerilor prezidențiale în cazul în care câștigător final ar fi fost George Simion, dintr-un tur 2 în care l-ar fi învins pe candidatul și președintele PSD, Marcel Ciolacu.
Lui George Simion nu i s-ar fi atribuit mandatul de președinte și alegerile ar fi fost, ca și acum, anulate de CCR.
Judecătorii care ar fi discutat această ipoteză sunt: Marian Enache ( președinte CCR, susținut de PSD), Cristian Deliorga (PSD), Attila Varga, Gheorghe Stan(PSD) și Bogdan Licu (PSD). În final, președintele CCR Marian Enache susținut de PSD ar fi acceptat ideea anulării alegerilor în cazul în care George Simion ar fi fost votat într-un tur 2 de scrutin Președinte al României.
Acest scenariu ar fi fost impulsionat, potrivit surselor, de către președintele României, Klaus Iohannis, directorul SPP – Lucian Pahonțu, omul de încredere al lui Iohannis, și președintele PSD, Marcel Ciolacu.
La sfârșitul lunii octombrie, informația că alegerile prezidențiale vor fi anulate de CCR pentru că „George Simion nu poate ajunge președinte al României” – circula deja prin mediile politice de la București.
Așa că – în față cu această îngrijorare – o parte din televiziunile plătite de PSD și PNL – au declanșat atacul pe George Simion. George Simion, candidat la Președinție și președinte AUR, a fost etichetat „omul Rusiei” în dezbaterile făcute la Parlament de către Antena 3, dezbateri care au fost organizate în principal pentru susținerea mediatică a lui Marcel Ciolacu, Mircea Geoană, Nicolae Ciucă, Elena Lasconi.
24 noiembrie, primul tur al prezidențialelor: PSD îi dă voturi lui Simion pentru a ajunge în finală, dar românii din țară și de peste hotare aleg pe altcineva: Călin Georgescu și Elena Lasconi
Numai că pe 24 noiembrie a venit votul după primul tur de scrutin. Iar socotelile de acasă nu s-au potrivit cu cele din târg, vorba proverbului.
În ziua alegerilor, PSD a direcționat 4-5% din voturile din țară către George Simion (AUR) pentru ca Marcel Ciolacu să nu ajungă într-o finală prezidențială cu Elena Lasconi iar după amiază, pe turnantă, a apărut Călin Georgescu.
La acel moment, la nivelul clasei politice, se bănuia că Georgescu nu va obține mai mult de 7-8% din sufragii iar o finală la prezidențiale Ciolacu – Simion ar fi avut 2 potențiale rezultate: validare pentru mandatul de președinte al lui Ciolacu, dacă acesta ar fi câștigat turul 2, și invalidare/ anulare a alegerilor – dacă ar fi câștigat Simion.
Numai că, din nou, „calculele” PSD și ale lui Klaus Iohannis au fost încurcate de votul românilor.
Votul din țară în primul tur a avut ca ierarhie Georgescu și Ciolacu, pe primele 2 poziții, însă votul românilor din străinătate – a schimbat această ierarhie de la prezidențiale.
Astfel, Elena Lasconi a ajuns pe locul 2, Georgescu pe primul loc și Ciolacu a fost descalificat la mustață de intrarea în turul 2.
După rezultat, la nivelul statului român – panica a crescut și mai mult. Niciunul – în accepțiunea lui Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu și structurilor de securitate – nu putea ajunge președinte al României, indiferent de opțiunile românilor.
Decembrie: „Opțiunea nucleară, anulăm alegerile”. Nu pot ajunge Președinte al României – nici Georgescu și nici Lasconi
Așa că au fost așteptate alegerile parlamentare, pentru a se observa cât de puternic este votul anti-sistem/ suveranist – timp în care a fost pregătită „opțiunea nucleară” – anularea alegerilor prezidențiale. Același scenariu discutat în octombrie dar cu noi candidați vizați: Călin Georgescu și Elena Lasconi.
Cum USR și Lasconi nu puteau fi profilați în ochii românilor ca „răul suprem”, energia negativă a fost direcționată cu toată puterea către Călin Georgescu. Noul ”om al Rusiei”, după Șoșoacă și Simion.
În paralel, puși în față cu o asemenea opțiune, oficiali ai statului român a început să se bâlbâie și să se gripeze.
Pe 26 noiembrie, la 2 zile după primul tur al prezidențialelor, Klaus Iohannis spune oficial printr-un scurt comunicat al Palatului Cotroceni – că nu a fost informat de serviciile secrete de vreo influență a puterilor străine în alegerile prezidențiale.
Pe 27– Iohannis anunță că face CSAT a doua zi.
Pe 28, în comunicatul CSAT – menționează vag și generalist – Rusia. Ulterior, STS iese oficial și neagă o potențială viciere a rezultatului. Comunicatul CSAT dă și indicații parchetelor. Parchetele nu vor să se bage.
În aceeași zi, pe 28, PSD prin Cristian Terheș – cere CCR anularea alegerilor, primul tur. CCR face primul pas: în unanimitate cere renumărarea tuturor voturilor – 9,4 milioane.
Pe 29 decembrie – CCR amână soluționarea sesizării lui Tehreș. Era de fapt așteptat rezultatul alegerilor parlamentare pentru a se vedea cât de mare este valul voturilor anti-sistem.
Pe 1 decembrie – iese din opțiunile de vot ale românilor – rezultatul parlamentarelor.
Pe 2 decembrie – CCR tot în unanimitate – respinge acțiunea lui Terheș, confirmă și validează rezultatul primului tur al prezidențialelor și dă drumul organizării celui de-al doilea tur. În paralel, de la Palatul Cotroceni se cere să se facă solicitări pentru declasificarea materialelor serviciilor de informații în cazul Georgescu, „omul Rusiei”.
Pe 4 decembrie – Iohannis lansează „opțiunea nucleară”, oferind pretextul anulării alegerilor: declasifică informările MAI, SIE, SRI și STS. Multă marfă și probe clare nu prea există. În plus, informările SRI conțin greșeli flagrante. Printre altele, SRI devine viral pe TikTok pentru prostiile scrise.
În câteva minute, Marcel Ciolacu anunță oficial pe pagina de Facebook că o susține pe Elena Lasconi. Nu este clar, până la această oră, dacă Lasconi sau liderii USR știau de planul Cotroceni – PSD de anulare iminentă a alegerilor prezidențiale.
Directorul SPP, Lucian Pahonțu, începe să sune prin mediul judiciar și cere să i se facă dosar lui Călin Georgescu. Șefii sistemului judiciar – sunt din nou reticenți. Nu vor să intervină direct în procesul electoral prezidențial cu 4 zile înainte de turul 2.
Pe 4 decembrie – Parchetul General anunță oficial doar că face o analiză și că autoritățile române nu au trimis oficial spre Parchet nicio sesizare sau informare.
Pe 5 decembrie – Parchetul General anunță din nou că face o cercetare in rem și aruncă pisica moartă către DIICOT. DIICOT iese și spun că fac și ei analize. Parchetele iar evită să se bage.
În aceeași zi, de 5 decembrie, Remus Pricopie/SNSPA – cel care i-a organizat lui Iohannis pseudo-dezbaterea din 2019 cu Viorica Dăncilă la care au avut acces doar ziariștii „de casă” – cere anularea prezidențialelor. Impulsurile veneau tot dinspre Palatul Cotroceni și PSD. Mai multe organizații, ca la un semn, cer același lucru CCR, la fel și „săgeata PSD” – Cristian Terheș: anularea alegerilor în urma documentelor CSAT.
Tot pe 5 decembrie, CCR era oficial dezinvestită legal pe procedura alegerilor. Validase primul tur, dăduse drumul la cel de-al doilea, nu exista cale de atac împotriva deciziilor pronunțate, dar – în paralel – lucra la anularea alegerilor. Karoly Benke – prim magistratul asistent al Curții – cel care redactează toate hotărârile dubioase – lucra deja la motivarea anulării alegerilor, asumată chiar de președintele CCR numit de PSD, Marian Enache. Tot Karoly Benke a redactat și hotărârea de interzicere a candidaturii Dianei Șoșoacă.
În seara de 5 decembrie, CCR mai emite un comunicat vag prin care spune că sesizările pe anularea alegerilor – impulsionate de Iohannis și Ciolacu – urmau să fie soluționate în cadrul procesului de validare a alegerilor.
Potrivit legii pentru alegerea președintelui, cei care depuseseră sesizările nu aveau calitate procesuală, ieșiseră oricum din termenul legal de depunere a sesizărilor, iar Curtea nu-și putea întoarce decizia definitivă din urmă cu 3 zile.
Însă redactarea lui Karoly Benke apela direct la art. 146 litera f din Constituție, forțând și legea fundamentală a statului român, prin reinterpretare. Articolul spune în esență că CCR veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului. Prima pare a procedurii – CCR o validase, ca și rezultatele primului tur. Însă Karoly Benke a reinterpretat și Constituția României traducând că CCR poate anula tot procesul electoral prezidențial, din trecut. Asta în condițiile în care deciziile CCR sunt valabile doar pentru viitor.
În noaptea de 5 decembrie spre 6 – oficialii statului român erau deja în panică. CCR nu anulase oficial alegerile, procesul electoral începuse deja – cu turul 2 la prezidențiale – la 1 dimineața în secțiile de vot din străinătate, datele strânse arătau o creștere a valului voturilor anti – sistem – voturi care se duceau spre Georgescu și Lasconi, voturile românilor din străinătate aveau să fie din nou decisive în alegerea Președintelui României, numai că Președinte al României „nu poate fi nici Georgescu, nici Lasconi”.
„Altă opțiune pentru distrugerea lui Georgescu nu este, decât Rusia. Dar nu știm dacă povestea cu Rusia mai ține la poporul român. Nu este nicio garanție că Lasconi câștigă și chiar dacă câștigă – USR nu poate avea Președintele României. Sistemul trebuie să conducă poporul, nu poporul Sistemul”.
Cam aceasta era atmosfera din „statul” român.
Încă se mai căutau „actorii” care ar fi stat, de fapt, în spatele lui Georgescu. Era bănuită o implicare a unei părți din Biserica Română dar și a unei părți din Armată. Dar nu era nimic sigur. Liberalii încă nu depășiseră șocul că pe Nicolae Ciucă nu îl votase nici Armata Română.
Pe 6 decembrie – după prânz, CCR se strânge să oficializeze „opțiunea nucleară” gândită de Palatul Cotroceni și PSD. Anulează tot procesul electoral prezidențial din România, voturile a peste 9,4 milioane de români sunt aruncate la gunoi, pretextul sunt hârtiile CSAT. Georgescu și Lasconi sunt scoși cu forța din joc. „Jocul” se reia când decid Iohannis și PSD.
Klaus Iohannis iese pe seară, la 19.00, în declarație oficială, își contrazice anunțul din 26 noiembrie – că nu a fost informat, anunță că forțează alin 2 al art 83 din Constituție. Ceea ce stabilește, și motivarea CCR la punctul 22, scrisă de Benke și publicată ulterior.
Deși are mandat fix, de 5 ani, Klaus Iohannis anunță că va rămâne Președinte al României până când va desemna premierul noului Guvern, făcut sub oblăduirea sa, rezultat din votul alegerilor parlamentare, nou Guvern care va organiza în primăvară noi alegeri prezidențiale în România din care va rezulta un nou președinte al României.
„Establishmentul/ Sistemul” de la București a răsuflat ușurat.
Românilor care erau în prejma secțiilor de votare din străinătate li s-au închis porțile în nas, fără explicații. Nu au mai fost lăsați să își exercite dreptul fundamental de a alege, baza democrației.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Ticăloșia agentilor antiromânești plasați strategic în instituțiile "statului eșuat "inventează metode " constituționale" să saboteze și Parlamentul pentru a concentra puterea juntei de trădători; pasul următor: starea de urgență ca în 2020-2021... https://www.fanatik.ro/cine-este-magistratul-care-a-redactat-hotararea-ccr-in-cazul-sosoaca-student-al-lui-tudorel-toader-autorul-deciziei-si-in-cazul-kovesi-20851238#
Mult mai probabil e ca-au incercat mai intai s-o dreaga sperand ca va vota poporu cu Leana dupa o campanie de terorare mediatica impotriva lui CG, si cand au vazut ca nu le iese au scos solutia finala. E vorba de toti prostanacii, slugile, sinecuristii si inconstientii pupincurisiti ai americanilor care ne baga in razboi. Daca poporu roman va sta in case la TV si cand se va da ordinul de mobilizare, isi va merita soarta.
Din această descifrare lipsește elementul extern. Am mai întâlnit această viziune, așa că s-ar putea acestea să fie încercăr de a disculpa factorul extern. Deci cei care au tras sforile în acest caz a fost ”Sistemul” în general, cu menționarea deasă a lui Ciolacu și a PSD, încercând o insinuare că manevrele s-au făcut mai mult de la acest nivel.
Uitați o altă descifrare făcută de fostul șef SPP Dumitru Iliescu. În descifrarea lui este inclus puternic și factorul extern:
https://luju.ro/fostul-sef-al-spp-da-cartile-pe-fata-generalul-dumitru-iliescu-despre-hotararea-ccr-actiunile-s-au-declansat-la-solicitarea-structurilor-din-subordinea-lui-biden-ce-se-intampla-cu-un-trump-la-casa-alba-avid-dupa-date-cu-care-sa-i-incrimineze-si-cu-un-pres
Generalul Dumitru Iliescu (foto) – fost director al Serviciului de Protectie si Paza – acuza ca hotararea prin care Curtea Constitutionala a Romaniei a anulat alegerile prezidentiale a fost adoptata la presiunile serviciilor secrete americane din subordinea inca-presedintelui Joe Biden.
Motivul il constituie disperarea regimului Biden ca viitoare administratie a lui Donald Trump sa nu cumva sa aiba in Romania un presedinte cooperant, cu ajutorul caruia republicanii americani sa devoaleze manevrele facute de catre democratii din SUA in colaborare cu guvernele lui Klaus Iohannis – manevre menite sa devalizeze Romania in folosul Ucrainei, a scris Mitica Iliescu pe Facebook.
De altfel, americanii sunt cei care au creat statul paralel din Romania, ca instrument prin care sa-si promoveze interesele in tara noastra. Iar oricine a stat de-a curmezisul acestor interese a fost eliminat, a adaugat generalul SPP.
Totodata, operatiunea americanilor de eliminare a lui Calin Georgescu din cursa pentru Cotroceni i-a inclus atat pe presedintele Klaus Iohannis (care a desecretizat documentele CSAT, astfel incat sa ofere munitie Parchetului General impotriva candidatului Georgescu), cat si pe premierul Marcel Ciolacu (care a anuntat colaborarea dintre PSD si USR-ul candidatei Elena Lasconi).
Redam intreaga postare din 6 decembrie 2024 a generalului SPP Dumitru Iliescu:
„Minciuna la rang de politica de stat
Decizia Curtii Constitutionale, de anulare a alegerilor prezidentiale, este inadmisibila. Asistam la o Lovitura de Stat fara precedent, data de structuri statale externe si interne asupra statului democratic, asupra cetatenilor, asupra drepturilor si libertatilor lor fundamentale. Asistam la actiuni extreme la nivel international, dar si national, care sa duca la disolutia sistemului democratic si la inlocuirea lui cu un instrument eficient de manipulare si control despotic al cetatenilor, la instaurarea sclavagismului modern, il putem denumi chiar sclavagismul cibernetic, prin suprimarea drepturilor civile, inclusiv a dreptului la viata, prin impunerea unor masuri de control asupra vietii si sanatatii acestora, prin reducerea drastica a posibilitatilor de trai si alterarea procesului de hranire, prin dirijarea consumului de produse modificate, alterate, de slaba calitate, toxice, daunatoare organismului uman, prin introducerea de mijloace de manipulare individuala si colectiva, prin suprimarea posibilitatii de informare corecta, de percepere corecta a realitatii etc.
Curtea Constitutionala, Stat in Stat, structura statala care nu raspunde in fata poporului, fiind deasupra acestuia (nu poporul exercita controlul asupra ei, ci ea exercita controlul asupra poporului), nu mai este a Romaniei, ci a partenerilor nostri stategici, asa cum sunt si structurile de forta, care au apartinut pana acum cativa ani statului nostru, dar acum sunt in slujba celor care ne-au transformat intr-o colonie. Aceste entitati statale, grupuri infractionale organizate, isi justifica activitatea total ilegala prin aruncarea anatemei asupra Rusiei. Nu spun ca rusii sunt ingeri, ca nu au zona lor intunecata, ca nu au initiat actiuni potrivnice Statului Roman, dar nu ei au viciat, sau viciaza, procesul electoral din Romania. Nu vreau sa simtim din nou pe grumazul nostru cizma ruseasca, dar este putin probabil sa se intample acest lucru, pentru ca acum simtim cum ne incovoiem sub greutatea bocancului de plumb al Unchiului Sam, iar cizma si bocancul niciodata nu-si vor schimba locul decat printr-o actiune derulata de comun acord.
Structurile statale, care au fost candva ale noastre, au ridicat minciuna la rang de politica de stat, si, ajutate de televiziunile obediente, aservite, isi justifica in acest mod atacul fara precedent indreptat impotriva noastra. Sunt cetatean roman, mi-am exercitat dreptul la vot, am votat cum am considerat ca este bine, nu m-a influentat nicio actiune derulata pe retelele sociale, dar votul meu liber exprimat, dreptul meu, a fost anulat in mod ilegal de tradatorii din Curtea Constitutionala, asa cum a fost anulat votul a peste 9 milioane de cetateni romani. Cum este posibil asa ceva? Cum este posibil ca 9 indivizi sa arunce la gunoi votul si vointa populara? De ce organele menite sa impuna respectarea legii nu s-au autosesizat, nu i-au ridicat si nu au inceput cercetarea lor? Fac cumva si ele parte din acelasi sistem? Traiesc cu speranta ca nu este asa si ca vor actiona si aplica legea!
Va intrebati cum si de ce sunt implicate structurile partenerilor nostri strategici in toata aceasta actiune, cum s-a pregatit si declansat ea. Am sa va explic pornind de la informatiile si datele acumulate de-a lungul anilor.
Statul Paralel in Romania a fost creat la initiativa americanilor, el fiind cel mai bun instrument prin intermediul caruia si-au promovat interesele, de multe ori contrare intereselor noastre, in aceasta zona geostrategica si geopolitica, devenita prioritara in ultimii ani. Acest instrument le-a permis sa-i fidelizeze pe decidentii politici romani, pe cei care obtin informatiile, pe cei care vegheaza la respectarea legii sau pe cei care o aplica, pe cei din sistemul de aparare si ordine publica, pe oamenii de afaceri, pe cei din media, iar pe cei care se opuneau deciziilor lor sa ii elimine imediat.
Asa s-a intamplat cu multi politicieni, cu magistrati, cu oameni de afaceri, cu ofiteri activi sau in rezerva etc.
Interesele sunt atat de mari, incat nu-si permit sa vina in fruntea Statului o persoana cu personalitate puternica, care da dovada de verticalitate, de demnitate, de patriotism. Trebuia sa faca ceva sa il inlature si au reusit, dar expunandu-se total.
Daca doriti sa stiti cum s-au derulat actiunile, am sa va explic. Din informatiile pe care le am, actiunile nu s-au declansat la initiativa structurilor interne, ci la solicitarea structurilor din subordinea lui Biden. In primul rand, au facut presiuni asupra lui Iohanis si asupra sefilor serviciilor secrete sa elaboreze documente incriminatoare la adresa candidatului, care avea sanse reale sa castige alegerile si care a fost o surpriza si pentru ei, mai ales ca partenerul strategic derulase multiple actiuni pentru a duce clasa politica intr-un proces de involutie, proces care asigura perspectiva ocuparii principalelor functii in stat de catre persoane precare din punct de vedere al experientei politice, al pregatirii profesionale, al nivelului de cultura si chiar al inteligentei, persoane care erau mai usor de fidelizat si de dominat, care luau tot timpul pozitia ghiocelului in fata lor.
Apoi au facut presiuni asupra liderilor PSD, in special asupra lui Marcel Ciolacu pentru a renunta la decizia de a nu o sprijini pe Elena Lasconi in turul doi si de a crea o alianta cu USR, formatiune care denigrase enorm partidul lui o perioada lunga de timp. Ca urmare, Ciolacu si-a schimbat decizia si a luat masuri de sustinere a persoanei indicate, dar nu era suficient. Nu putea sa opreasca electoratul sa aleaga alt presedinte.
Atunci Departamentul de Stat i-a cerut lui Iohannis sa desecretizeze documentele furnizate de servicii si sa dea dispozitie Parchetului sa inceapa o actiune penala. In Servicii, majoritatea ofiterilor sunt de buna-credinta, doar unii sefi sunt vanduti, si atunci au produs documente, dar fara importanta juridica. Parchetul General vazand ca nu are nicio proba cu care sa demonstreze infractiunea, a comunicat Presedintelui ca va dura foarte mult sa adune probe si sa le inainteze instantei de judecata, sa se obtina o hotarare definitiva. Atunci au ales o scurtatura, si anume Curtea Constitutionala, care dupa ce daduse o hotarare de validare a alegerilor, a dat o noua hotarare prin care le-a invalidat, total in dispretul Constitutiei si al legilor tarii. Comcomitent cu acest demers, oficialii de la Casa Alba si Departamentul de Stat au venit cu declaratii pentru sustinerea acestui proces, dar nu au facut-o numai ei, ci i-au convins si pe partenerii europeni sa se alature. Asa am ajuns in situatia ca cele 9 milioane de voturi sa fie aruncate de tradatori la cosul de gunoi.
De ce credeti ca a intervenit Biden cu echipa sa in alegerile din Romania, mai ales ca mai au putin si parasesc parghiile de comanda? Am sa va explic. De-a lungul anilor, au derulat o serie de operatiuni secrete in Ucraina, in Republica Moldova si in Romania, operatiuni profund ilegale, implicand si serviciile secrete romanesti, care aveau competenta doar in interiorul tarii, in atiuni executate in afara granitelor noastre.
Dar nu sunt doar acestea. In anii in care au avut puterea, au organizat si desfasurat activitati economice foarte banoase, cu sute de milioane de dolari, au devalizat bugetul nostru, dar si al lor cu ajutoare acordate Ucrainei, gurile rele spunand ca acestea n-au fost acordate gratis, ci in urma unor comisioane enorme. Toata tehnica livrata si noua si Ucainei a fost purtatoare de comisioane semnificative, toate intorcandu-se in buzunarele lor. Mi -a venit greu si imi vine si acum sa cred ca este adevarat, dar... Cand s-au prins autoritatile abilitate cu controlul fondurilor, l-au pus pe Zelenski sa dea vina pe colaboratorii sai, pe care i-a si demis.
Va dati seama ce se intampla cu un Trump la Casa Alba avid dupa date cu care sa-i incrimineze si cu un Presedinte roman care nu raspunde la comenzi si vrea si el sa fie descoperiti vinovatii si sa fie trasi la raspundere? Aceasta perspectiva sumbra pentru ei i-a determinat sa intervina brutal in Romania si sa anuleze alegerile, dar asta cu ajutorul cozilor de topor de la noi, care si pe ele le paste un mare pericol.
Sunt pregatit sa suport consecintele in urma celor expuse in aceasta postare, dar nu voi inceta sa lupt impotriva acestor infractori si impotriva celor care ne subjuga poporul.
Va urma.
Dumnezeu sa va apere de partenerii strategici, ca de dusmani va aparam noi!”
Dupa fostul membru CSM Horatius Dumbrava (click aici pentru a citi), inca o voce importanta a magistraturii romane se pronunta impotriva deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei de vineri, 6 decembrie 2024, privind anularea alegerilor prezidentiale.
Intr-o analiza trimisa duminica, 8 octombrie 2024, pentru Lumea Justitiei, fostul judecator Lucian Buta (foto) de la Tribunalul Cluj explica in cinci pasi de ce Hotararea CCR nr. 32/2024 – adoptata vineri – este nelegala si „scoate Romania din albia statului de drept”.
In primul rand, arata Buta, instanta de control constitutional nu a retinut o frauda electorala propriu-zisa, ci doar o asa-zisa exploatare abuziva a algoritmilor de pe platformele de social media, prin nemarcarea corespunzatoare a materialelor electorale. In acelasi context, fostul magistrat subliniaza ca nici CCR, nici serviciile de informatii (in rapoartele desecretizate de CSAT, care au stat la baza Hotararii CCR 32/2024)
In al doilea rand, Lucian Buta subliniaza ca hotararea a fost adoptata ca urmare a unei sesizari – atributie pe care nici Constitutia, nici legile nu o confera Curtii Constitutionale.
Al treilea argument tine de tardivitatea autosesizarii – peste termenul de trei zile de la inchiderea votarii, prevazut de art. 52 alin. 2 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei.
Al patrulea motiv pentru care hotararea CCR este ilegala are in vedere lipsa motivarii ei efective. Desi Curtea Constitutionala invoca documentele serviciilor secrete desecretizate de CSAT, acestea nu prezinta dovezi concrete privind fraudarea alegerilor, ci doar suspiciuni.
In fine, a cincea idee evidentiata de catre fostul judecator Lucian Buta se refera la faptul ca anularea se poate face numai pana la data prevazuta de lege pentru aducerea la cunostinta publica a rezultatului alegerilor. Or, acest moment a trecut, daca ne raportam la primul tur de scrutin, puncteaza Buta.
Prezentam intreaga analiza a judecatorului Lucian Buta:
„Cinci concluzii despre hotararea CCR de anulare a procesului electoral cu privire la alegerea Presedintelui Romaniei din anul 2024
In confuzia care a cuprins Romania in aceste zile avem, totusi, o certitudine: Hotararea nr. 32 din 6 decembrie 2024, luata in unanimitate de cei 9 membri ai CCR, este ilegala. Sa vedem de ce.
Potrivit art. 146 lit. f din Constitutia Romaniei: 'Curtea Constitutionala are urmatoarele atributii: (…) vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei si confirma rezultatele sufragiului'. Nu gasim aici nimic despre anulare.
In baza acestui articol (art. 146 lit. f din Constitutia Romaniei), CCR 'a confirmat si validat primul tur de scrutin si a dispus ca al doilea tur pentru alegerea Presedintelui Romaniei sa se organizeze in ziua de duminica, 8 decembrie 2024, la care vor participa domnul Calin Georgescu si doamna Elena Valerica Lasconi, in aceasta ordine' (Hotararea nr. 31 din 2 decembrie 2024 privind rezultatul alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei in cadrul primului tur de scrutin din 24 noiembrie 2024). Hotararea a fost luata in unanimitate.
Textul adecvat se afla in Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei, unde citim:
'Articolul 52
(1) Curtea Constitutionala anuleaza alegerile in cazul in care votarea si stabilirea rezultatelor au avut loc prin frauda de natura sa modifice atribuirea mandatului sau, dupa caz, ordinea candidatilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. In aceasta situatie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin in a doua duminica de la data anularii alegerilor.
(2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale reprezentate in Consiliul Minoritatilor Nationale si de candidatii care au participat la alegeri, in termen de cel mult 3 zile de la inchiderea votarii; cererea trebuie motivata si insotita de dovezile pe care se intemeiaza.
(3) Solutionarea cererii de catre Curtea Constitutionala se face pana la data prevazuta de lege pentru aducerea la cunostinta publica a rezultatului alegerilor'.
Intelegem ca anularea presupune indeplinirea cumulativa a doua conditii, prima cuprinzand ea insasi doua conditii cumulative:
1. anularea se poate dispune doar pentru frauda la vot la votarea propriu-zisa (de pilda: buletine de vot false, vot multiplu, turism electoral), unita cu frauda la stabilirea rezultatelor (de exemplu: procese-verbale false, calcule matematice gresite, erori ale infrastructurii digitale) si
2. cele doua fraude de la pct. 1 sunt de natura sa schimbe atribuirea mandatelor sau ordinea candidatilor care pot participa la al doilea tur de scrutin.
Ce a retinut CCR in motivare? Ca exista suspiciunile persuadarii alegatorilor prin exploatarea 'abuziva' a algoritmilor platformelor de social-media, ca s-ar fi eludat legislatia prin nemarcarea materialelor electorale cu insemnele specifice campaniei electorale si ca ar exista eventuale cheltuieli netransparente ale campaniei unuia dintre candidati.
Curtea nu a retinut ingerinta unor entitati statale sau non-statale (nici documentele desecretizate ale serviciilor de informatii), dar s-a pronuntat ca 'trebuie exclusa ingerinta unor entitati statale sau non-statale in realizarea unor campanii de propaganda sau dezinformare electorala'.
Sa intelegem un lucru simplu: ca indiferent de mediul de transmitere (TV, Facebook, TikTok, orice mediu analogic sau digital), pentru alegator prezinta relevanta continutul mesajului electoral si persoana candidatului, nu mijlocul de transmitere si nici bugetul. Adica fondul, nu forma. Si acest fond constituie esenta sine qua non a democratiei reprezentative.
Prima concluzie, in raport cu textul alineatului 1, este ca Decizia CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024 este ilegala.
De observat ca hotararea de anulare a fost luata ca urmare a unei autosesizari a curtii, desi cererea de anulare nu se poate face decat de partide, aliante, candidati si organizatiile minoritatilor nationale. (In paragraful intai al practicalei citim: 'Pe rol se afla examinarea aspectelor referitoare la corectitudinea si legalitatea procesului electoral cu privire la alegerile pentru Presedintele Romaniei din anul 2024, aduse la cunostinta publica la data de 4 decembrie 2024 prin declasificarea continutului 'Notelor de informare' ale Ministerului Afacerilor Interne – Directia Generala de Protectie Interna, ale Serviciului de Informatii Externe, ale Serviciului Roman de Informatii si ale Serviciului de Telecomunicatii Speciale, care au fost inregistrate la Administratia prezidentiala sub nr.DSN1/1741/4.12.2024, nr.DSN1/1742/4.12.2024 si nr.DSN1/1740/4.12.2024, nr.DSN1/1743/4.12.2024, nr.DSN1/1701/2.12.2024'.)
A doua concluzie, in raport cu textul alineatului 2 teza 1, este ca Decizia CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024 este ilegala.
Constatam si tardivitatea, intrucat sesizarea cu privire la anularea alegerilor trebuia facuta 'in termen de cel mult 3 zile de la inchiderea votarii' (24.11.2024), termen care a fost depasit.
A treia concluzie, in raport cu textul alineatului 2 teza 2, este ca Decizia CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024 este ilegala.
Observam ca cererea de anulare 'trebuie motivata si insotita de dovezile pe care se intemeiaza'. La baza deciziei de anulare nu a existat nicio cerere a vreunui subiect cu calitate procesuala – nici motivata, nici nemotivata. Nu au existat nici dovezi, pentru ca documentele desecretizate ale serviciilor nu prezinta dovezi, ci doar suspiciuni lipsite de orice probatoriu.
A patra concluzie, in raport cu textul alineatului 2 teza 3, este ca Decizia CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024 este ilegala.
Remarcam apoi ca anularea se poate face numai pana la data prevazuta de lege pentru aducerea la cunostinta publica a rezultatului alegerilor – moment care, in raport cu turul intai de scrutin, a trecut.
A cincea concluzie, in raport cu textul alineatului 3, este ca Decizia CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024 este ilegala.
Oricat am socoti, insumarea celor cinci concluzii scoate Romania din albia statului de drept”.
ostul judecator si membru CSM Horatius Dumbrava (foto) – in prezent expert la Consiliul European – a facut o analiza necrutatoare a hotararii prin care Curtea Constitutionala a Romaniei a anulat alegerile prezidentiale.
In materialul publicat de Hotnews duminica, 8 decembrie 2024, Dumbrava acuza CCR ca si-a depasit atributiile constitutionale: nu doar ca s-a autosesizat (atributie inexistenta in Constitutie sau in legislatie), dar si s-a transformat cu de la sine putere din arbitru in acuzator (procuror) si instanta ordinara de judecata. O asemenea mutare constituie un precedent foarte periculos pentru democratia romaneasca, intrucat ea poate fi oricand reeditata de catre viitorii judecatori constitutionali, adauga fostul membru din Consiliul Superior al Magistraturii.
Horatius Dumbrava explica faptul ca operatiunea Curtii Constitutionale a Romaniei – bazata inclusiv pe documentele serviciilor de informatii recent declasificate de catre Consiliul Suprem de Aparare a Tarii – s-a desfasurat in trei pasi. Primul l-a reprezentat eliminarea candidatei Diana Sosoaca din cursa prezidentiala, in ciuda inexistentei vreunei hotarari judecatoresti care sa-i interzica presedintei SOS Romania sa participe la alegeri. Al doilea pas a constat in admiterea de catre CCR a contestatiei candidatului PNCR Cristian Terhes impotriva organizarii alegerilor, chiar daca Terhes – „care a obtinut un glorios 1% din voturi”, comenteaza Dumbrava – nu a indicat nereguli decat la nivelul a trei sectii de votare – ceea ce, evident nu poate fi indiciul unei fraude electorale pe scara larga. In fine, a treia etapa am vazut-o cu totii vineri, 6 decembrie 2024, cand Curtea Constitutionala a Romaniei – invocand documentele furnizate de serviciile secrete si desecretizate de catre CSAT – a anulat alegerile, dispunand reluarea intregii proceduri electorale de la zero.
Cu privire la acest din urma punct, fostul magistrat Horatius Dumbrava atrage atentia ca niciunde in documentele CSAT nu scrie in mod explicit ca „entitatea statala” („actorul statal”) care ar fi comis imixtiuni in procesul electoral din Romania este Rusia. De asemenea, folosirea unor asemenea sintagme este de natura sa impiedice efectuarea unei analize la rece, emotiile luand astfel locul ratiunii, afirma Dumbrava.
In plus, Horatius Dumbrava se intreaba daca independentul Calin Georgescu este singurul candidat care nu a respectat regulile competitiei electorale. Chiar daca nu il denumeste, fostul judecator face aluzie la prezidentiabilul PNL Nicolae Ciuca folosind sintagma „panourile publicitare ale unui candidat pe care s-au cheltuit zeci de milioane de euro”.
Redam intreaga analiza semnata de catre Horatius Dumbrava:
„Vedeta principala a defunctelor alegeri prezidentiale 2024, subiect al muntilor de opinii si analize ale formatorilor de opinie, politologi sau specialisti in Drept constitutional, este, fara indoiala, Curtea Constitutionala a Romaniei, 'garantul suprematiei Constitutiei'.
Ceea ce s-a intamplat vineri, 6 decembrie, cand au fost anulate alegerile prezidentiale, in plina votare in diaspora, a fost precedat de alte doua mari decizii ale Curtii, care au marcat toata aceasta perioada: scoaterea Dianei Sosoaca din competitia pentru Cotroceni si renumararea voturilor romanilor din primul tur al prezidentialelor.
Reactiile dupa ultima hotarare a CCR, cea de anulare a procesului electoral, au variat de la 'lovitura de stat' la sublinierea necesitatii salvarii democratiei.
In orice caz, ceea ce as vrea sa subliniez este faptul ca putem fi foarte subiectivi in aprecierile si analizele pe care le facem cu privire la cele trei hotarari controversate ale Curtii Constitutionale.
Scoaterea Dianei Sosoaca din cursa prezidentiala: 'CCR s-a transformat din arbitru in acuzator'
Pentru a fi cat mai informat cu privire la parcursul procedurii electorale si a ma linisti ca votul pe care l-am dat in turul I si urma sa-l exercit in turul II era in cunostinta de cauza, am analizat si coroborat textele constitutionale (art. 2 paragraf 1 si art. 146 lit. f din Constitutie) si textele legale aplicabile (Legea 370/2004 pentru alegerea presedintelui, in special art. 52).
Insa rusine mie. Am gresit de fiecare data in analiza facuta (ma refer la cele trei momente). Recunosc si regret fapta.
Mi-am spus ca CCR nu are cum sa elimine un candidat pentru anumite afirmatii facute, e drept, in spatiul public, fara a exista o hotarare judecatoreasca (penala) care sa consfinteasca 'suspendarea dreptului politic' al Dianei Sosoaca de a candida. CCR a hotarat contrariul. Aici trebuie spus ca standardele europene din Codul bunelor practici al Comisiei de la Venetia (2002) spun cu subiect si predicat ca o astfel de suspendare a dreptului de a fi ales poate fi impusa numai prin hotarare speciala a instantei de judecata.
In fapt, prin aceasta hotarare, CCR s-a transformat din arbitru in acuzator (procuror) si in instanta ordinara de judecata. A acuzat ca afirmatiile publice, e adevarat ca extrem de periculoase, ale candidatei Sosoaca sunt de natura sa incalce valorile democratiei, ale statului de drept, la respectarea Constitutiei corelate cu garantia politico-militara a acestora, respectiv apartenenta Romaniei la UE si NATO. Raportandu-se la aceste acuzatii, CCR s-a substituit unei instante judecatoresti (in materie penala), in sensul ca a 'condamnat-o' penal pe Diana Sosoaca si, astfel, i-a suspendat dreptul de a fi aleasa.
Renumararea voturilor din turul I: 'Teama de a transa o chestiune spinoasa?'
Decizia CCR de renumarare a tuturor celor peste 9,4 milioane de voturi pe care le-au dat romanii in primul tur al alegerilor.
Am citit cu atentie art. 52 din Legea nr. 370/2004 si, bineinteles, contestatia candidatului Terhes, cel care a obtinut un glorios 1% din voturi. Merita (re)citita contestatia acestui candidat: supararea este ca nu a iesit pe locul 2 candidatul PSD, Marcel Ciolacu, ci candidatul altui partid, USR, Elena Lasconi. Mai sunt cateva critici legate de o posibila frauda a unor simpatizanti sau membri USR, care au continuat campania electorala, zice domnul Terhes, desi inca procesul electoral era in derulare in diaspora.
Mi-am spus ca CCR va respinge de pe scaun contestatia, cu atat mai mult cu cat frauda se bazeaza pe exemplul a trei sectii de votare, una din Dolj si doua din Bucuresti, fara a aduce alte dovezi. Or, textul art. 52, alin. 2, teza ultima, spune ca acuzatia de frauda facuta de un candidat trebuie sa fie insotita de dovezi pe care se intemeiaza aceasta acuzatie. Era evident, pentru mine cel putin, ca trei biete sectii de votare nu justificau sub nicio forma o frauda la scara larga. Nu rezultau, de altfel, din contestatia domnului Terhes alte elemente care sa indice frauda care sa justifice schimbarea ordinii candidatilor sau anularea alegerilor, dupa cum cerea domnia sa.
M-am inselat din nou: CCR a dispus, prin hotararea din 28.11.2024, ca autoritatile electorale sa renumere toate voturile.
Anularea alegerilor prezidentiale: Multe semne de intrebare
CCR a hotarat ca a existat o fraudare semnificativa a alegerilor, motiv pentru care a decis in consecinta. Trebuie sa recunosc ca, citind motivarea hotararii, am multe semne de intrebare cu privire la constitutionalitatea argumentelor.
In primul rand, brusc CCR s-a sesizat 'din oficiu' cu privire la posibile fraude de natura sa altereze procesul electoral. Legea nr. 370/2024, art. 52 alin. 2, enumera cine poate cere anularea alegerilor (partide politice, aliante politice, candidati, etc.). Nu este precizata si posibilitatea sesizarii 'din oficiu' cu privire la fraude pe care sa o poata faca CCR insasi. Cu alte cuvinte, CCR a intins ca pe un elastic intelesul art. 146 lit. f din Constitutie, sustinand ca se poate, ca este obligata sa se sesizeze din oficiu, devenind din arbitru (din nou) acuzator (procuror).
Hotararea de anulare a alegerilor scoate in evidenta 'probele' care au dus la concluzia anularii alegerilor, respectiv documentele intocmite de institutii de forta si declasificate de CSAT. Asadar, CCR (din nou), din arbitru s-a transformat in instanta de judecata ordinara: a analizat probe si a tras concluzii cu privire la pertinenta acestor probe.
'Consecinte grave pe termen lung privind credibilitatea institutiilor statului'
Cu privire la aceste 'probe', as face doua observatii.
Prima ar fi aceea ca documentele declasificate ale comunitatii de informatii nu-mi par mai mult decat insailari luate din surse deschise, publice. Sentimentul meu a fost (si este in continuare) ca daca as fi cautat cu un prieten in spatiul virtual, surse deschise adica, vreo doua nopti, as fi putut gasi aceleasi informatii despre candidatul acuzat de frauda. Aceste informatii, hai sa fim sinceri, nu contin nimic relevant care sa conduca direct la unul dintre candidati, 'acuzat' de CCR de frauda.
Pentru a ajunge la o astfel de concluzie, ar fi fost nevoie de o ancheta profesionista, a unor procurori si ofiteri specializati, bine pregatiti. In concluzie, un judecator de scaun obisnuit, pe baza unor astfel de 'probe' care nu sunt sustinute de alte probe administrate, de data asta, apte sa contureze imaginea unei posibile fraude, va asigur ca ar fi respins o cerere de anulare a unei astfel de proceduri.
Nu in ultimul rand, folosirea unor sintagme de 'entitate statala', 'actor statal' in documentele cu pricina au fost de natura sa obtureze o analiza la rece, pertinenta a ceea ce cu adevarat s-a intamplat in campania aceasta electorala; cu atat mai mult cu cat nici unde nu se specifica clar cine este aceasta 'entitate statala'.
Faptul ca ar putea fi Rusia putem intui noi si ar trebui sa ne dea fiori. Dar o institutie serioasa, cum sunt serviciile de informatii, sunt datoare sa mearga pana la capat si sa spuna care este acea 'entitate statala'. Altfel, sugerarea ca a existat o 'entitate statala' (care o fi aia?) care a actionat in directia unei fraude electorale de proportii nu face decat sa ascunda incompetenta tuturor decidentilor romani: presedinte, conducatorii serviciilor de informatii, alte institutii de forta. Cu consecinte grave pe termen lung in ceea ce priveste credibilitatea unor astfel de institutii.
A doua observatie: un anchetator pur sange, dar si un judecator de scaun ar fi analizat frauda si din perspectiva comportamentului electoral al altor candidati. Este singurul candidat care a facut campanie electorala mascata? Dar cu panourile publicitare ale unui candidat pe care s-au cheltuit zeci de milioane de euro, din bani publici, ce facem? Cu emisiunile TV in care erau laudati diversi candidati si care nu erau marcate electoral? Dar cu acuzatiile fermelor de troli puse in sarcina altor candidati?.
Acest candidat acuzat si 'condamnat' de frauda a fost singurul care a apelat la cresterea exponentiala a mesajelor pe social-media cu mesaje care nu erau marcate electoral? Nu spun ca ceilalti candidati au apelat la mijloace de natura frauduloasa, spun doar ca pentru a contura o imagine corecta, de ansamblu, asupra alegatiei de frauda ar fi fost necesara o analiza comparativa a modului in care ceilalti candidati au facut campanie. Si asta in mod cert nu putea sa o faca CCR. Care, reamintesc, are rolul de arbitru, degarant al Constitutiei, vegheaza la procedura alegerii presedintelui. In nici un caz nu are rol de procuror si/sau instanta ordinara).
'Este esential sa stim de ce Parchetul General si DIICOT s-au sesizat atat de tarziu'
In comunicatul despre 'posibile riscuri la adresa securitatii nationale', CSAT anunta ca 'membrii Consiliului au cerut autoritatilor cu atributii in domeniul securitatii nationale, celor cu atributii in buna desfasurare a procesului electoral, precum si organelor de urmarire penala sa intreprinda de urgenta demersurile necesare, conform competentelor legale'.
Este esential sa stim daca comunitatea de informatii avea deja analize facute inainte de primul tur de alegeri cu privire la potentiale riscuri pentru securitatea nationala si daca le-au comunicat vreunui beneficiar legal, inclusiv Parchetului General.
Este esential, de asemenea, sa stim de ce Parchetul General si DIICOT s-au sesizat atat de tarziu cu privire la comiterea unor posibile infractiuni. Asistam acum la perchizitii si audieri de suspecti. Ce a impiedicat organele de urmarire penala sa solicite imediat dupa sedinta CSAT documentele comunitatii de informatii? Ce a impiedicat comunitatea de informatii sa sesizeze Parchetul cu privire la posibile infractiuni privind securitatea nationala? Ca au aceasta competenta de sesizare legala.
'Am asistat la schimbarea fortata a atributiilor CCR'
As concluziona ca maniera in care a inteles CCR sa intervina in procesul electoral poate fi un precedent foarte periculos in viitorul mai apropiat sau mai indepartat al atat de subredei democratii romanesti.
Manifestarea aceasta 'eroica' a CCR, prin faptul ca si-a arogat un rol pe care constitutional nu-l are, poate fi, la un moment dat, confiscata de o noua garnitura de judecatori constitutionali numiti de partide si politicieni extremisti. Vom mai putea spune ca democratia este subminata, intr-un astfel de scenariu perfect posibil, data fiind proaspata jurisprudenta CCR?
Tare mi-e teama ca CCR, prin aceste hotarari, a adus grave prejudicii principiilor democratiei si statului de drept, cu care se lauda, in aceste ultime hotarari, ca le apara.
Am asistat la schimbarea fortata a atributiilor CCR, care intr-un avant 'eroic', asa cum spuneam, s-a transformat in acuzator si instanta de judecata in acelasi timp, desi rolul constitutional nu este in mod cert acesta”.
Anca Alexandrescu trebuie ajutata si protejata, a devenit o noua Ecaterina Teodoroiu in lupta cu liftele cele spurcate care vor sa ne distruga.
Armata patriotilor romani, condusa de Calin Georgescu si insufletita de Anca Alexandrescu, va zdrobi armata de taratoare si lipitori a sobolului Joiannis, aceasta lupta trebuie sa devina un nou Marasesti in care ghermanu cel spurcat si plimbaret cu toti hiclenii lui cei spurcati trebuie sa piarda si sa fie izgoniti !