Mai multe organizații non-guvernamentale îi solicită președintelui Klaus Iohannis, printr-o scrisoare deschisă, medierea 'conflictului' între stat și societate.

„Sunteți, conform Constituției, singurul mediator chemat să acționeze atunci când intervine o criză în funcționarea autorităților publice. Mai mult, art. 80 alin. 2 din Constituție ne spune că sunteți chemat să vă exercitați funcția de mediator nu numai atunci când există un blocaj sau un dezechilibru între puterile statului, ci și între stat și societate", se arată într-o postare pe Facebook semnată de 20 de asociații, printre care 'Corupția ucide', Comunitatea 'Vă vedem din Sibiu' și organizații #Rezist din mai multe orașe.

Potrivit sursei citate, președintele a înțeles mesajul străzii în urmă cu un an, care reclama că puterea politică încerca să submineze lupta anticorupție.

„Acum, strada reclamă din nou același abuz - dar la o scară mult mai amplă: dacă atunci era vorba despre modificarea unui singur articol de lege, acum este vorba despre periclitarea independenței procurorilor și despre subordonarea puterii judecătorești de către cea politică. Este o situație de o gravitate fără precedent, sesizată ca atare de numeroase instituții independente ale statului, instituții europene, organizații profesionale din sistemul judiciar și parteneri din UE și NATO. Alături de cetățenii și organizațiile care protestează în stradă, acestea au cerut oprirea modificărilor legilor justiției", se arată în scrisoarea deschisă adresată președintelui.

Organizațiile semnatare apelează la președinte pentru a folosi toate instrumentele pe care Constituția i le pune la dispoziție și ca la un mediator care poate dezamorsa conflictul.

 „În acest sens, în concordanță cu scrisoarea transmisă de secretarul general al Consiliului Europei, domnul Thorbjorn Jagland, în data de 22.12.2017, vă solicităm să cereți Comisiei de la Veneția un punct de vedere care să clarifice compatibilitatea cu standardele fundamentale ale statului de drept ale modificărilor aduse celor trei legi ale justiției adoptate de Parlamentul României în luna decembrie 2017, respectiv Legea 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii", se mai arată în scrisoare.

În completarea argumentelor, organizațiile semnatare amintesc că în ultimul raport din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, asumat prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană, Comisia Europeană solicită autorităților din România să ceară o opinie Comisiei de la Veneția în legătură cu modificări ale legilor justiției.

"Or, art. 148 alin. 2 din Constituție prevede că tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne. Or, conform art. 11 din Constituție, statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte. A permite acestor legi să intre în vigoare este echivalent cu a admite ieșirea din cadrul dreptului european și, implicit, din cadrul celui mai important tratat internațional asumat de România, adică tratatul de aderare la UE", se mai arată în documentul citat.