După cum este cunoscut, România a înregistrat în perioada 2010 – 2018 o creștere economică în termeni reali de 35,1%. Nota bene, acest nivel al creșterii produsului intern brut (PIB) a fost depășit în UE 28 doar de Irlanda (68%) și de Malta (58%). (1) În acest context, în presa din România și din străinătate au fost difuzate în ultimii ani nenumărate „semnale de alarmă” asertive referitoare la un iminent colaps al economiei românești, determinat de ecartul negativ dintre indicele de creștere al cheltuielilor salariale și cel al productivității muncii.
Din păcate, premisa silogismului menționat anterior este complet falsă, ca să spun așa. Iar dacă premisa unui silogism este falsă, este evident că și concluzia acelui silogism este falsă. Astfel, dacă analizăm datele din studiul de caz prezentat în continuare, vom constata că în România productivitatea muncii, estimată în euro pps la prețuri curente, a crescut în perioada 2010 – 2018 cu 49,2%, în timp ce cheltuielile salariale au crescut cu 45%. Rezultă, deci, că în România ecartul dintre rata creșterii productivității muncii și cea a cheltuielilor salariale a fost pozitiv și nu negativ în perioada 2010 - 2018!
Pe de altă parte, dacă estimăm în lei sau în euro valorile în prețuri curente ale celor două variabile macroeconomice, vom constata că decalajele dintre rata de creștere a productivității muncii și cea a cheltuielilor salariale din România au înregistrat, de asemenea, valori pozitive în perioada 2010 - 2018. Astfel, în primul caz, productivitatea muncii a crescut de la 60.543 lei în 2010 la 109.141 lei pe persoană în 2018, iar cheltuielile salariale au crescut de la 32.717 lei în 2010 la 57.290 lei pe persoană în 2018. Rezultă, deci, că productivitatea muncii estimată în lei a crescut în ultimii opt ani mai rapid decât nivelul cheltuielilor salariale (80.3% vs 75.1%). În sfârșit, dacă vom estima în euro dinamica variabilelor menționate, vom constata că productivitatea muncii din economia României a crescut în perioada menționată cu 63,2%, în timp ce cheltuielile salariale au crescut cu 58,5%. (1)
| Geo | PMP (euro pps) | CSP (euro pps) | CSP (euro pps) | RC (%) | RC (%) | |
| 2010 | 2018 | 2010 | 2018 | PMP | CSP | |
| UE 28 | 57.062 | 66.498 | 32.477 | 37.228 | 16,5 | 14,6 |
| Franța | 66.548 | 76.518 | 38.264 | 44.613 | 15,0 | 16,6 |
| Italia | 64.351 | 70.103 | 34.643 | 37.209 | 8,9 | 7,4 |
| Germania | 59.383 | 69.498 | 33.106 | 40.611 | 17,0 | 22,7 |
| Spania | 57.891 | 66.321 | 33.106 | 34.967 | 14,6 | 5,6 |
| UK | 59.725 | 65.806 | 35.148 | 38.639 | 10,2 | 9,9 |
| --- | --- | --- | --- | --- | --- | --- |
| Cehia | 45.412 | 55.204 | 20.947 | 27.649 | 21,6 | 32,0 |
| Slovenia | 45.278 | 54.581 | 28.880 | 33.627 | 20,5 | 16,4 |
| Slovacia | 47.825 | 53.781 | 21.008 | 25.793 | 12,5 | 22,8 |
| Estonia | 40.529 | 51.815 | 20.765 | 28.173 | 27,8 | 35,7 |
| Polonia | 39,869 | 51,494 | 19,552 | 25,393 | 29,2 | 29,9 |
| Lituania | 38.059 | 50.732 | 17.517 | 25.794 | 33,3 | 47,3 |
| Croația | 38.218 | 47.978 | 23.705 | 25.118 | 25,5 | 6,0 |
| Ungaria | 41.801 | 46.113 | 19.905 | 21.327 | 10,3 | 7,1 |
| Letonia | 33.449 | 45.944 | 16.254 | 24.926 | 37,4 | 53,4 |
| România | 30.130 | 44.968 | 16.282 | 23.605 | 49,2 | 45,0 |
|
Bulgaria |
23.338 | 31.528 | 11.689 | 18.738 | 35,1 | 60,3 |
PMP – productivitatea muncii pe persoană, calculată ca un raport între PIB în prețuri curente și numărul de persoane ocupate în economie; euro pps – un etalon monetar care are aceeași putere de cumpărare în toate țările din UE 28; CSP – cheltuieli salariale în prețuri curente pe persoană; RC – rate de creștere în perioada 2010 – 2018; UK – Marea Britanie. Sursa: Eurostat .
Într-adevăr, studiul de caz precedent reflectă în mod indubitabil faptul că România nu face parte din grupul de țări membre ale UE 28 afectate în acest moment de decalaje negative semnificative acumulate în ultimii opt ani între dinamica creșterii productivității muncii și cea a cheltuielilor salariale: Bulgaria (-25,2%), Letonia (-16%), Lituania (-14%), Cehia (-10,4%), Slovacia (-10,3%), Estonia (-7,9%) și Germania (-5,7%). Dimpotrivă, așa cum am arătat, ecartul dintre creșterea productivității muncii și cea a cheltuielilor de personal din economia României a înregistrat în aceeași perioadă valori pozitive, cuprinse între 4,2% și 5,2%.
Ar mai fi de adăugat că România a înregistrat în perioada 2000 – 2018 creșteri fără precedent istoric ale productivității muncii, precum și ale cheltuielilor și veniturilor salariale. Astfel, ponderea în media UE 28 a productivității muncii din economia românească a crescut în perioada menționată de la 23,7% la 67,6%, iar cea a cheltuielilor și veniturilor salariale, de la 29,6% la 63,4%!
Din această perspectivă, ne putem întreba: de ce o falsă avertizare referitoare la un iminent colaps al economiei românești a fost și este difuzată atât de persuasiv în presa din țară și din străinătate de către niște minunați propagandiști? Pentru că, în mod evident, istoria acestor ani o fac grupurile de interese foarte bine organizate și nu „clasele politice”, „elitele intelectuale” sau cei care participă periodic la diverse scrutinuri electorale....
Surse de date: 1. Ibidem
Surse de date: 1. Ibidem
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Pare ca s-a dorit cu insistenta un deficit mai mare și s-a renunțat prea ușor, dar prea ușor, la colectarea veniturilor fiscale.
Si asta în condițiile în care PIB a fost reevaluat la 1040 de miliarde lei față de 1022 miliarde lei cât a fost PIB estimat la prezentarea bugetului inițial.
Cu alte cuvinte, dacă atunci s-a spus ca veniturile prognozate sunt fictive pentru că PIB este estimat greșit, dacă pleci de la premisa că acum PIB este estimat corect, în creștere cu 18 miliarde lei, cum să îți scadă veniturile cu 16 miliarde lei, venituri pe care le încasai raportat la un PIB mai mic???
Dar cum sună folosirea deflatorului umflat în estimarea noului PIB?
Un deflator, atât de criticat de actualii guvernanți, care a ajuns la 6 de la 2,5.
Despre asta voi vorbi separat.
Dar cum sa mărești conștient GAP-ul de TVA, tăind de la veniturile din TVA peste 3 miliarde de lei?
De abia scăzuse la 32%!
Acum iar creste spre 36% și iar suntem campionii europeni la evaziunea fiscala pe TVA.
Dar cum sa faci aceasta taiere de venituri de 16 miliarde lei în contextul în care puteai recupera măcar 50% din veniturile generate de economia interna pe lunile noiembrie și decembrie ca să ieși pe cash, plus ajustările din ianuarie ca să ieși pe ESA?
Da, știu, toți vor lauda aceasta rectificare.
Acesta este trendul conjunctural.
Eu spun ca rectificarea este greșită și nu se asuma atribuția principala a politicii publice fiscal-bugetare anume aceea de colectare a veniturilor.
Si mai spun ca acest deficit este vina exclusiva a celor care și-l asuma acum.
Ca sa fie scrisa negru pe alb:
Având în vedere noua estimare a PIB 2019, de 1040 miliarde lei(218 miliarde euro) asumata de actualul Guvern, deficitul bugetului general consolidat se putea închide în 2,96% pe Cash și 3,01% pe ESA.
Oricine generează alt deficit înseamnă că are mari dificultăți în a face politica fiscal-bugetara și bagă țara în criză.
Efect fiscal?
Scăderea ponderii veniturilor fiscale în PIB spre 22% din PIB, diminuare spatiu fiscal, creștere GAP TVA, creștere evaziune fiscala.
Căci, luați-o logic și gândiți ca un om de afaceri cu datorii la fisc. Sau ca potențiale datorii.
Când vezi ca statul renunță la accentul pe colectare tu ce faci? Plătești datoriile sau le lași asa ca oricum nu ți se întâmplă nimic?
Rectificarea aceasta îmi întărește prima intuiție potrivit căreia scopul este creșterea necesarului de finanțare și asigurarea intermediarilor financiari ca au unde sa își plaseze banii cu dobânzi extraordinar de profitabile, de patru-cinci ori mai profitabile decât în exteriorul tarii.
Sunt peste 17 miliarde lei care vin suplimentar sa acopere deficitul. Bancile vor da acești bani.
Băncile câștigă, statul pierde.
Dar, acești 17 miliarde lei vor fi luați din piața privata de capital.
Asta înseamnă o lipsă de lichiditate pe lei și costuri mai mari pentru finanțele private și pentru banii agenților economici.
Nici nu vreau sa vorbesc de efectele procedurii de deficit excesiv.
Vor fi majore și voi vorbi ulterior.
Este posibil ca chiar Comisia Europeană sa fie informata de aceasta denaturare a deficitului.
Aș putea spune ca România își construiește propria criza.
Mai întâi de lichiditate.
Voi reveni!
Enjoy!
https://www.facebook.com/adrian.caciu/posts/2525301744223693
https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=2379832702146276&id=452494044880161&__tn__=H-R