Foto:outside.ro
Un candidat a dispărut în noapte. Altul este subminat tocmai de cei care au anunțat că-l sprijină. Cel principal se comportă ca un grăjdar pus șef peste o crescătorie de vaci, oi, capre. Dintre cei 14 aspiranți la fotoliul de la Cotroceni niciunul nu are date care să-l recomande pentru postul de președinte al României; ba, dimpotrivă. În spatele tuturor, alături de ei, prezența concretă, vizibilă, sau ascunsă în umbră, dar duhnind a hoit, a serviciilor (O dovadă: oare cum altfel decât din visteria de identități a serviciilor au primit candidați pentru care (aproape) nimeni nu a adunat voturi pe stradă, sutele de mii de semnături necesare?
Personaje despre care 99,99 % dintre români nu știu nimic?). A celor din noua securitate care fac și desfac jocurilor acum. Sau a celor reșapați, care se adună și ei în parculeț printre copii și, cu ordin sau fără ordin de zi pentru agenții pensionari, se apucă de năzdrăvănii securistice, fac partide, susțin candidați. Pentru a mai reduce șansele unora. A le ridica pe ale favoritului. A ameți, încurca, deruta, deturna votanții. Orice e bun, atât timp cât crează un haos controlat. Iar în spatele serviciilor și celorlalți vânzători de țară, slugile din afară ale mafiei globaliste.
Nu am să mă apuc acum să analizez fiecare candidat în parte; sunt materiale destule în media oficială și mai ales în cea alternativă de pe net. Și sunt traseele, vorbele lor rostite într-un moment sau altul, simpatiile, slugărniciile, oportunismele lor, trădările, vânzările, egoismele, indiferența față de aproapele. În fața acestei situații, stârnit fiind și de întrebările unora și altora privind cine ar fi mai acceptabil pentru a fi votat, și în lumina ultimelor analize și autolămuriri în legătură cu care este reala situație din această lume și, evident, din bucățica numită România, am ajuns la a decide între următoarele:
1. Votez răul cel mai mic.
2. Nu votez. Un număr mic de votanți ar deligitima orice ales.
3. Merg și anulez buletinul și la turul 1 și la turul 2. Pentru ca buletinul meu să nu fie folosit. În felul acesta îmi arăt nemulțumirea, opoziția față de întregul sistem, și încerc să reduc (nu sunt sigur că și reușesc, din moment ce scorurile sunt grav alterate de tehnologia pusă în slujba tehnologiei noii securități) și posibilitatea de fraudare.
Și am ales: anularea buletinului de vot
Decizia finală a fost, în lipsa unei variante a binelui, aceea de a anula votul, de a refuza să votez răul cel mai mic, care, oricum l-ai denumi, este „răul”, deci refuzul de a fi complice cu el. Este o problemă de conștiință, de așezare personală, a fiecăruia dintre noi, în înfruntarea din Bine și Rău. De a nu ne mai face frate cu dracu’ până trecem puntea, înțelegând că, de 31 de ani, tot asta facem, iar puntea nu o trecem pentru că dracul ne aruncă de fiecare dată în prăpastie. Apoi ne prinde și ne așează, iar la capătul punții. Și iar ne aruncă; de fiecare dată tot mai jos. Ceea ce se întâmplă oricui face un pact cu diavolul. De orice fel. În fața căruia, niciodată, niciun om nu poate câștiga.
Deci de a anula votul, chiar dacă unii dintre candidați vorbesc despre Dumnezeu, neam, România, familie. Nu sunt primii ca o fac și niciunul dintre cei care anterior au promis și au ajuns pe o poziție din care să poată face ceva pentru cvartetul de mai sus, nimic nu au făcut. Și nici nu i-au denunțat public pe ceilalți, nu s-au delimitat de ei. Ca să nu mai vorbesc despre demagogia imensă, în care se scaldă atunci când ne anunță ce vor face, știind bine că nu au nici oastea necesară cu care să cucerească pozițiile din sistem și să treacă la treabă, nici pârghii, și că sistemul, în primul rând serviciile, este de altă părere. Nu l-am auzit pe unul spunând că e conștient că nu poate face ceea ce pretinde că ar vrea să facă, dar că a ridicat un steag și așteaptă să-l ajutăm, că doar cu noi alături poate încerca să lupte cu balaurul, că e datoria noastră să luptăm pentru noi, el fiind doar un trezitor de conștiințe și un stimulator al determinării noastre de a ieși la luptă.
În cele ce urmează, în loc de a continua să vă enumăr motivele deciziei mele, asdupra cărora voi reveni dacă veți avea comentarii, nelămuriri, întrebări, vă propun citirea unei discuții avută cu mai mulți prieteni pe tema votului de duminică, în care veți găsi argumente și contraargumente, pentru și împotriva variante mele și a celei de a vota răul cel mai mic. Numele celor implicați, cu excepția mea, nu sunt cele reale.
paulIon: Ar trebui votat și la primul tur. Macar pt a nu le facilita băieților misiunea de a ciordi: buletinele nefolosite pot fi mai usor "reciclate".
Ion: În rest... greu de identificat răul mai mic. Doar alea mari sunt evidente: KWI și Barna.
Vasile: Mă gândesc la asta serios, deși eram hotărât să nu merg la vot.
Ion: E sigurul motiv pt care as iesi din casa
Vasile: Pragmatic, votul trebuie dat Vioricăi
Ion: offf
Vasile:
Ion: in ce hal am ajuns!!! da...
Gheorghe: Ai dreptate. Voi da vot nul
Gheorghe: No way
Ion: votați toți...
Pătru: Din pacate voi merge si voi vota pragmatic. Mi se vor sterpezi dintii...
Pătru: Am ajuns si la Vasilica Viorica
Pătru: Asa e
Gheorghe: Si eu: voi anula votul!
Paul Ghitiu: Am să scriu azi și un text pe tema asta sugerând cititorilor anularea votului pe principiul că tot ce ne este prezentat este rău și că votarea cu răul cel mai mic este tot alierea/complicitatea cu răul.
Pătru: Cat timp exista riscul sa intre Barna in 2, cred ca ar trebui votata Viorica
Gheorghe: Nu exista. S-au asigurat baietii de asta.
Pătru: Daca nu ar exista, ar trebui anulat, da
Marin: Eu voi anula votul
Marin: Dancila va face tot ce va face și iohannis
Marin: Doar ca mai pe ascuns
Marin: O prezenta scăzuta la vot e cel mai bun semnal ca suntem sătui de ăștia. Eu unul sunt
Paul Ghitiu: Așa am gândit mult timp: să merg cu unul ca să nu intre altul. Și? S-a întâmplat ce au vrut ei, iar eu am fost complicele tâmp al lor, adică al manifestării răului în lume. Nu mai accept acest lucru. Mai ales că asta mai înseamnă și a juca la nesfârșit după regulile lor. Trebuie să ieșim din acest țarc, să jucăm după ale noastre. Un prim pas: anularea votului, refuzul practic de a accepta ceea ce ei îmi propun-impun. Sau neparticiparea la vot; contraargumentul ar fi că votul tău e folosit. ȘI? Oricum aranjează cum vor ei. Să fim serioși, participarea noastră nu face decât să-i legitimeze.
Vasile: Am auzit mulți johanniști care, văzând scorul imens al ficusului, vor vota Barna în primul tur, ca să nu intre ciuma roșie. Nu e nimic jucat. Ura încă funcționează.
Pătru: Inca se joaca primul tur, da. Sa nu ne furam singuri caciula...
Paul Ghitiu: Și dacă vine Barna ce e? Se vor "implementa" aceleași obiective transmise de afară și executate sub supravegherea serviciilor. Oricum, cu Iohannis sau cu Barna, tot acolo vom ajunge căci pun în aplicare aceeași agendă.
Vasile: Păi tocmai. Toți sunt ai Sistemului, dar sunt unii imbecili cinici, anticreștini, anticlericali cu spume, cu empatie ZERO. Nu-i poți lăsa pe ăștia la butoane.
Paul Ghitiu: Indică-mi tu un creștin printre ei. Dar creștin, nu vopsit. Dacă vine președinte un creștin d'ăsta vopsit nu are nicio putere căci nu are oameni, nu are armată. Dacă vine Barna nu are nici el decât una încă prea mică. Cine le asigură armata sau le dă la cotoaie? Băieții. Poate fi oricine la butoane, în 3-4 ani tot praful se alege de România, români etc.
Vasile: Nu există comparație între cuplul Johannis - Barna și restul. Ăști sunt nu numai anticreștini, dar detestă orice e românesc, sunt anti-români. Ca Băsescu. Nu trebuie lăsați să conducă statul.
Pătru: Iohannis e favorit clar și cele mai mari șanse date de pariuri pt turul 2 le are barna
Pătru: urmat la ceva distanță de Diaconu. Dăncilă e pe patru, cam cot la cot cu Paleologu :)))
Pătru: Nu vă mai prostiți cu anularea votului in turul 1...
Ion: ?!?!? Atunci votam Veo! Nu avem ce face...
Marin: Mulțumesc pentru urări
Marin: La vot, oricum am da-o, tot iohannis iese: dacă veorica ajunge in turul 2, o sa câștige iohannis cu 80%.
Marin: Mai bine sa câștige iohannis cu prezenta scăzută la vot, care nu i ar acorda nicio credibilitate
Pătru: Barna in 2 e un dezastru din multiple motive. Unu, chiar ar avea șanse. Sunt mulți nehotarați sătui de Iohannis. Doi, și ca semnal, simbolic, e unul foarte prost. Trei, avem nevoie de un PSD contrapondere, partid mare cu candidat în turul 2 etc.
Gheorghe:
Pătru: Si apoi, cu Barna in 2, probabil ca ar trebui sa îl votăm pe Iohannis. Voi vă dați seama?!
Marin: Om bun, tot acolo ajungem: pentru ca un tur 2 iohannis dancila înseamnă ce s a întâmplat acum 5 ani, doar ca veorica ar fi mult mai slaba
Pătru: Doar că Barna... chiar ar putea să castige.
Marin: Mi se pare un cerc vicios
Iustin: Iadul unei democrații condiționate. Cineva de deasupra mass media își freacă mâinile cu satisfacție demonică
Paul Ghitiu: Apropo: e f bună discuția asta căci îmi dă noi idei și argumente pentru articol. Uneori, dacă grăbești manifestările extreme ale unei boli este mai bine decât boala lungă cu moarte sigură. Sunt astfel de proceduri în medicină, între care cele mai simple provocarea unor creșteri mari ale temperaturii, sau folosirea frigului. Venirea unui Barna acum, cât încă mai sunt ceva conștiințe, ar putea provoca o reacție de respingere mai puternică și trezirea mai multora. Peste încă 5 ani, când sigur el sau unul asemeni lui va veni, vom fi mai puțini, mult mai amputați și neputincioși și fără reacție. Poziționarea cu răul cel mai mic seamănă mult cu povestea cu a fi călduț.
Pătru: Pai pe logica asta, mai bine mergem si votam direct cu Barna. :)
Pătru: Dumnezeu ne va da oricum pedeapsa si plagile, dar nu cred ca trebuie sa le grabim noi.
Pătru: Si nu m-as baza pe constiinta romanului, nici pe trezirea lui...
Paul Ghitiu: Nu votezi cu el pentru că nu vrei/nupoți/nu trebuie să fii aliatul lui. Asta e poziționarea personală. Dacă un medic va veni și-ți va propune într-o situație de boalăp grea o procedură neobișnuită care să accelereze unele procese, dar să dea în același timp șansa altora să se opună mai puternic, vei refuza? Iar ceea ce se întâmplă cu România nu ne-o dă Dumnezeuz, ne-o dăm noi.
Gheorghe: Ce se petrece aici
Iustin: Se intampla ca paul a început să țină cu barna si ne păcălește. Lăsând gluma, nu cred ca barna va executa, stupid, lovituri grabit-marxiste asupra poporului român. Cei din spatele lui sunt [arhi!]suficient de inteligenti cât să lucreze la gratii (la fezandarea culturală a populației) înainte de a se delecta cu loviturile de bâtă.
Paul Ghitiu: Argumentam fraților de ce propun anularea buletinului de vot și de ce soluția răului mai mic mi se pare soluția călduță, de complicitate cu dușmanul dar și cu conștiința împăcată.
O comparație mai reușită ar fi probabil următoarea: mai bine să-ți vină o încercare grea - de ex. boală - atunci când ești mai tînăr, mai în vigoare, decât atunci când ești un hormon fleșcăit și neputincios. Evident nu-mi doresc să vină nici Barna, nici Iohannis; dar vedeți voi vreo cale să evităm acest lucru acum? Și cu atît mai mult peste 5 ani? Aduceți-vă aminte unde era usr-ul acum 5, 4,3 ani. Așa că derapajele pot fi mai utile acum decât peste 5 ani în ideea unei posibile revolte a populației. Cam ca în Chile (unde nu ar da Domnu', deși greu de crezut!).
De 30 de ani votăm răul cel mai mic și uite cum am ajuns (eu și pe Constantinescu tot așa l-am votat. ) Ca să nu mai spun că răul cel mai mic Băsescu a fost cel puțin egal cu răul Iliescu.
Vasile: Subscriu. Nu nu jucăm noi de-a dumnezeii
Vasile: O finală Johannis - Barna e horror pentru români.
Ar fi victoria simbolică a Sistemului.
Marin: Chiar e victoria sistemului. E pe toate planurile.
Vasile: De ce să o privim ca pe o fatalitate?
Paul Ghitiu: Unde vezi joaca de-a dumnezeii? E doar refuzul de a merge cu răul, fie el mic sau mare. Noi nu suntem în politică, unde nu ai ieșire întotdeauna, trebuie să faci compromisuri ca să-i aperi pe oameni (în cazul în care vrei să-i aperi). Iar legat de fatalitate: vezi tu luminița aia de la capătul tunelului? Păi arată-ne-o și nouă!
Marin: Nu e o fatalitate, dimpotriva. Eu gandesc din perspectiva celui care isi concentreaza energia pe adaptarea la situatia de fapt, nu pe incercarea, futila, de a mai amana inevitabilul. PSD-ul e solutie foarte proasta: nici nu lupta cu noi si nici nu ne lasa de capul nostru. Ne da cate un zaharel (adica tine legea vaccinarii la sertar, nu o retrage, organizeaza referendumul dar nu-l sustine, parteneriatul civil, etc) cu care ne da iluzii. Si la final, deznodamantul e acelasi. Cata vreme ne iluzionam ca PSD este o solutie, pierdem timp si energie de a ne organiza noi, ceva. E si logic de altfel: avem „ceva”, nu ne simtim motivati sa luptam. Eu nu mai am nicio motivatie sa lupt pentru psd, dancila, etc. Oricum daca dancila nu intra in turul 2, va fi debarcata si poate se separa apele si-n psd.
Marin: Sa nu mai zic de zona euro, grupul de la visegrad, migratie, etc, față de care psd sustine pozitia globalistilor fara rezerve.
Ion: Sa nu mai vorbim de intenția Dăncilei de a modifica legea offshore, amnezia in legătura cu abuzurile statului de drept, et caetera
Marin: Corect, bine punctat. De astea uitasem.
Marin: Cum simt eu lucrurile: românii nu cred în psd. Dar dacă am fi mulți care am da un ton de „Ne-am saturat de toti si creăm propria solutie” am putea starni un oarece entuziasm. Mai ales ca intr-un an avem alegeri parlamentare, nu?
Vasile: Când o să fie Barna sau Johannis 5 ani la butoane, Dăncilă o sa vi se pară o petală suavă.
Ion: Pare de acum
Ion: Fata de cei 2
Marin: Dăncilă nu are nicio șansă, în niciun scenariu, să ajungă președinte. Numai dacă pică avionul cu barna si iohannis, si nici atunci nu e clar. E un consum de energie inutil...
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
1). O viziune politico-economică neoliberală, anti-stat și anti-socială, centrată pe aceeași rețetă a „terapiei de șoc” aplicată în 1996 de guvernele construite în jurul Convenției Democrate, în 2010 de guvernele Boc-Băsescu și reactualizată în prezent de guvernul Orban. Privatizare, austeritate pentru cei mulți, privilegierea intereselor mediului de afaceri (al marilor investitori și afaceriști, nu al micilor antreprenori) în detrimentul angajaților și al micilor antreprenori și distrugerea ultimelor rudimente de protecție socială. Aceeași rețetă politico-economică care a sărăcit și precarizat largi procente din populație, contribuind masiv la exodul forței de muncă, la ruinarea multora din micile afaceri și la concentrarea agriculturii și proprietății agricole în mâinile cîtorva granzi (afaceriști autohtoni și fonduri de investiții).
2) Antipesedismul ca doctrină morală, ca esență a anti-corupției și anti-comunismului. Pentru că, dincolo de anti-pesedism, mâhnirea anti-corupție, anti-hoție și anti-comunistă capătă nuanțe multiple, explicații și acrobații argumentative care le golesc de orice fel de substanță, reducându-le la o bâtă ideologică utilizată în a discredita adversari politici, măsuri sociale și pretenția de a combate marea evaziune și tunurile care au însoțit privatizările și retrocedările. După un președinte turnător la Securitate (Băsescu), avem un premier fiu de securist și cohorte de politicieni și politruci acuzați de fraude, căpușare a fondurilor publice, retrocedări frauduloase, plagiate etc. Adică, cam tot ceea ce definește tabăra pe care o combat (PSD et. co)
3) Securismul - adică întărirea serviciilor prin legi, protocoale secrete și o constantă creștere a alocărilor bugetare, că e creștere economică, că se vorbește de explozie a deficitului și iminența austerității. Toată lumea politică, că luptă împotriva sau pentru întărirea serviciilor în numele statului de drept și a luptei cu corupția, are grijă să mențină status-quo-ul și direcția. Rămase în afara oricărui control democratic și a oricărei dorințe reale de reformare și demilitarizare, serviciile sunt tratate ca fundament al funcționării statului de drept și luptei pentru asanarea morală a societății.
Adică, un peisaj sumbru, de republică bananieră, în care discursurile critice care cer schimbarea modelului economic falimentar al ”României, țara muncii ieftine” și punerea pe agenda publică a chestiunilor care vizează interesele cetățenilor de rând (asigurarea traiului, accesul la servicii medicale și educație, costurile locuirii, plata muncii, condițiile de muncă și susținerea micilor antreprenori) sunt marginale sau îngropate în acelaș discurs bombastic care vinde interesele marilor patronate și marilor afaceri. Se vinde povestea necesității/urgenței eliminării PSD-ului de pe scena politică, la pachet cu orice măsură economică și socială care îmbunătățește traiul omului de rând (creșterea salariilor și pensiilor). Prin asocierea cu pesedismul, ca rămășiță a comunismului, se elimină din spațiul public orice inițiativă și pretenție care ar putea contribui la amelioararea sărăciei și stării de precariat în care trăiește marea majoritate a populației, Iar ca alternativă, se propun aceleași basme falimentare bune doar pentru consolidarea rupturilor din societate și a decalajelor economice. Și prin opoziția față de PSD se acreditează ca frecventabile personaje din mediul politic și economic încadrabile în aceeași galerie de fapte, isprăvi și rețele clientelare ca cei pe care vor să-i disloce spre a ne salva. Greu de luat în serios această cruciadă a ipocriziei și bătăliei pentru ciolan. Imposibil de girat prin vot și implicare.
https://www.facebook.com/cosma.simionvaler/posts/2846185685415023