Preotul Gheorghe Bârsan, parohul din Brezeni, județul Vaslui, a murit la vârsta de 55 de ani, în timp ce se îndrepta spre spital. Pacientul prezenta dureri în piept și încă era conștient, a relatat portalul Vremea Nouă.
Apropiații nu au mai avut răbdare să aștepte autopspeciala SAJ, astfel că l-au urcat într-o mașină și au pornit repede spre spitalul din Huși.
Pe la Stănilești s-au întâlnit cu echipajul medical SAJ, care se deplasa la caz. A sosit, de asemenea, și o altă ambulanță. Cadrele medicale l-au preluat pe pacient și au înjceput mnevrele de resuscitare încă de pe drum, întrucât pacentul intrase în stop cardio-repsirator.
Manevrele nu au încetat, iar la spital a fost predat medicilor din CPU. Oricât s-au străduit, preotul în vârstă de 55 de ani nu a mai putut fi salvat.
Apropiații spun că pr. Gheorghe Bârsan era cunoscut ca suferind de diabet și depindea de insulină, însă părea să țină boala sub control. Ieri chiar fusese văzut muncind în grădină, pentru că era un om foarte harnic, a mai precizat sursa citată. Insulina, se știe, nu provoacă atacuri de cord...
Pr. Ioan Istrati a consemnat la aflarea tristei știri:
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Dar știți de ce ne mor preoții? De OBOSEALĂ. Toți tragem de ei sa ne rezolve problemele, au de slujit, de construit, de făcut cateheză cu tinerii și copiii, de vizitat bătrânii și bolnavii, de ajutat neputincioșii. Au familii,care de obicei sunt pe ultimul plan. Au și ei boli și neputințe trupești, că oameni sunt.
Și spun asta cu durere in suflet, fiindcă și soțul meu e preot. Seara cade frânt. E cărunt la 40 și ceva de ani. Sunt zile in care lasă copiii dormind și când vrea să îi vadă, ei dorm din nou fiindcă a ajuns acasă mult prea târziu. Ieri, de exemplu, a plecat de acasă la 7 dimineața și s-a întors la 10 seara.
Și nu e vaccinat. Și nu se plânge, fiindcă știe că viața lui e jertfă adusă lui Dumnezeu. Dar eu știu, că de va cădea, va cădea de prea multă oboseală și grijă a turmei sale. Iar ca
el, cunosc zeci de părinți.
Așa că, ajutati-vă părinții din parohii, rugati-va pentru ei, incurajati-i. Abia atunci vom fi o turmă și un păstor, împreună, pe calea mântuirii.