Pe baza literaturii de specialitate evaluate, cercetătorii [1] au constatat că purtarea măștii poate produce efecte adverse relevante pentru diferite discipline ale medicinei. Este vorba de deteriorarea psihologică și fizică, manifestată prin simptome multiple, numită generic Sindromul de epuizare indus de mască (Mask-Induced Exhaustion Syndrome - MIES). Principalele cauze ale acestor simptome țin de modificări evidente în fiziologia respiratorie la purtătorii de mască.

 

În linii mari, Sindromul de epuizare indus de mască (MIES) poate apărea atât la persoanele bolnave, cât și la cele sănătoase, cu modificări și simptome specifice, care adesea sunt observate în combinație, cum ar fi: creșterea volumului spațiului mort respirator [2], creșterea rezistenței respiratorii [3], creșterea dioxidului de carbon din sânge [4], scăderea saturației de oxigen din sânge [5], creșterea ritmului cardiac [6], creșterea tensiunii arteriale, scăderea capacității cardio-pulmonare  [7], creșterea frecvenței respiratorii [8], dificultăți de respirație și cefalee [9], amețeli [10], senzație de căldură și umezeală, scăderea capacității de concentrare, scăderea capacității de gândire, somnolență, scăderea percepției empatice [11], afectarea funcției barierei cutanate prin mâncărime, acnee, leziuni și iritații ale pielii [12], oboseală. Senzația generală este de epuizare.

Purtarea măștilor nu provoacă abateri clinice imediate de la norma parametrilor fiziologici, dar conform literaturii științifice, este de așteptat o consecință patologică pe termen lung cu relevanță clinică, datorită unui efect de durată mai lungă, cu un impact subliminal și o schimbare semnificativă a direcției patologice. Modificările care nu depășesc valorile normale, dar care se repetă în mod persistent – cum ar fi creșterea dioxidului de carbon din sânge, creșterea frecvenței cardiace sau creșterea frecvenței respiratorii –, pot genera, pe termen lung, hipertensiune arterială, arterioscleroză și boli coronariene și neurologice.

Acest principiu de deteriorare patogenetică printr-o expunere cronică la doze mici, cu efecte pe termen lung, care provoacă boli sau condiții favorabile îmbolnăvirii, a fost deja studiat și descris pe larg... (citiți continuarea pe imuno-medica.ro!)