Vizita ministrului român de Externe, Teodor Melescanu, în Ungaria, unde a avut întâlniri cu premierul Orban și cu șeful diplomației maghiare, era așteptată, în speranța că va scutura puțin autoritățile de la Budapesta în ceea ce privește situația românilor din țara vecină. Pentru că,  în timp ce în România, minoritatea maghiară pretinde și primește, drepturi peste drepturi, iar guvernul de la Budapesta o sprijină pe toate căile, mai mult sau mai puțin legale,  românii din Ungaria abia dacă sunt recunoscuți ca și comunitate etnică, fiind  marginalizați și obstrucționați să-și păstreze identitatea națională prin educație și acces la școli și la slujbe religioase în limba maternă. 

Ministrul român de Exterene pare, cel puțin la nivel declarativ, preocupat de situația comunității de români din Ungaria, lansând un apel clar către țara vecină: „doresc un sprijin mai serios din partea autorităților de la Budapesta pentru păstrarea și dezvoltarea identității naționale”.

Teodor Meleșcanu a afirmat că în Ungaria există o comunitate de români ce se confruntă cu probleme foarte reale de supraviețuire, unele dintre ele, privind funcționarea școlilor sau existența unui ziar românesc, fiindu-i prezentate diplomatului român în cadrul unei întâlniri pe care a avut-o luni, la Budapesta, cu reprezentanți ai acestei comunități, citat de  Agerpres.

"Noi avem o comunitate relativ mică, concentrată mai ales pe frontiera de est a Ungariei și vest a României, confruntată cu probleme foarte reale de supraviețuire a unei comunități românești care a fost în anumite perioade destul de însemnată. Din punctul lor de vedere, principala preocupare este aceea de a obține și ei un sprijin mai substanțial de la autoritățile maghiare, așa cum și comunitatea maghiară din România primește sprijin de la Guvern și finanțare. Au foarte multe probleme legate de funcționarea școlilor, de funcționarea Asociației Românilor din Ungaria și de asemenea de tipărirea unor mijloace de informare, a unui ziar care este publicat aici. (…) Doresc un sprijin mai serios din partea autorităților de la Budapesta pentru păstrarea și dezvoltarea identității naționale”, a declarat Teodor Meleșcanu, într-o întâlnire cu presa.

Ministrul afacerilor externe a adăugat că românii din Ungaria au fost interesați și de modul în care statul român sprijină comunitatea, una din propunerile directe făcute în cadrul discuțiilor fiind legată și de necesitatea unei prezențe culturale mult mai importante a României în Ungaria.

"Din abordarea pe care mi-au expus-o oamenii de aici am înțeles că sunt două mari direcții de acțiune. Una este aceea de a organiza mai multe activități culturale cu oameni care vin din România, fie artiști, fie scriitori, fie oameni de cultură care ar putea să vină în mijlocul lor și să le aducă o plus valoare care nu se poate găsi neapărat doar aici în Ungaria dar în al doilea rând își doresc foarte mult ca și în sensul celălalt, o parte din activitățile pe care le desfășoară ei aici, în domeniul cultural și artistic, să fie cunoscute și în România. (…) Oamenii sunt foarte realiști, nu au viziuni care ar putea să contravină statului maghiar, dimpotrivă sunt cetățeni loiali ai statului maghiar și singura lor preocupare este asigurarea identității culturale, spirituale și religioase”, a adăugat Meleșcanu.

El a precizat că au existat și solicitări de sprijin financiar din partea Guvernului român pentru capela ortodoxă de la așezămintele Gojdu și pentru amenajarea unor spații în care să poată fi desfășurate diferite activități de învățare a limbii române, a istoriei României.

„Este o comunitate mică, confruntată cu probleme, dar în același timp există un entuziasm foarte mare de la o parte importantă a acestei comunități de a găsi cele mai bune modalități pentru promovare și păstrarea identității culturale și spirituale ale românilor din Ungaria”, a afirmat diplomatul român.

La recensământul ungar din 2011, 26.345 de persoane din Ungaria au declarat că sunt de origine română, 13.886 au declarat limba română ca fiind limba lor maternă, iar 17.983 au declarat că folosesc limba română ca instrument de comunicare.